România trebuie să ţintească o creştere economică alertă, ca să evite tensiunile sociale şi să micşoreze diferenţele de nivel de trai faţă de majoritatea statelor Uniunii Europene, în pofida riscului de supraîncălzire.
Produsul intern brut (PIB) pe cap de locuitor în România reprezintă aproape o treime din media Uniunii Europene (UE) şi este codaş între PIB-urile fostelor state comuniste, membre ale blocului european. Creşterea economică rapidă generată de consum i-a determinat pe oficialii băncii centrale să îşi exprime îngrijorarea faţă de stabilitatea pe termen lung a economiei.
Ministrul economiei şi finanţelor, Varujan Vosganian, a recunoscut, în cadrul unui interviu, că există aceste îngrijorări, dar a spus că România are nevoie de o creştere susţinută ca să controleze sărăcia şi să implementeze standardele de viaţă din Occident, deşi este necesar ca deficitul bugetar şi inflaţia să fie controlate.
„E mai uşor să fii sărac în afara UE decât în cadrul blocului“, a spus Vosganian şi a explicat că „presiunile sunt foarte mari pentru că românii trebuie să se compare cu ţările învecinate“.
Fondul Monetar Internaţional (FMI) estimează că PIB-ul pe cap de locuitor din România, care a aderat anul trecut la Uniunea Europeană, va fi de aproape 12.300 de dolari anul acesta. Nivelul estimat se compară cu unul de 19.800 de dolari în Ungaria sau 25.700 în Republica Cehă.
Inflaţia anuală, 4-5% până la sfârşitul anului viitor
Vosganian a estimat că România va avea o creştere economică de 7-8% în 2008, comparativ cu nivelul de 6% din 2007. Ministrul român de finanţe a mai spus că susţine planul de a propune un deficit bugetar de 2% din PIB în 2009, în scădere faţă de plafonul de 2,3% ţintit pentru 2008. Oficialul a subliniat că vrea să limiteze creşterea salariilor, ca să protejeze economia şi să controleze inflaţia.
„Trebuie să avem un nivel mai ridicat de creştere a PIB-ului, dar trebuie să controlăm concomitent şi deficitul bugetar. Trebuie să combinăm nevoia de a atinge ţintele de inflaţie şi, în acelaşi timp, să acoperim o serie de deficite structurale la nivel de educaţie şi asistenţă socială. Este un pas spre consolidarea bugetului“, a spus ministrul român de finanţe.
Vosganian a mai afirmat că se aşteaptă ca inflaţia anuală să scadă la 4-5% până la sfârşitul anului viitor, faţă de un nivel de 6% estimat pentru decembrie 2008.
Temperarea inflaţiei, a spus Vosganian, va fi susţinută de recoltele solide din acest an şi de impactul pe care îl vor avea acestea asupra preţurilor alimentelor, precum şi de înăsprirea politicilor salariale în 2009.
Inflaţia din România s-a accentuat în ultimele luni până la un nivel maxim de 8,6%, întrucât consumul solid de pe piaţa internă a creat presiuni suplimentare asupra scumpirii alimentelor şi energiei de pe pieţele internaţionale.
Cheltuieli pentru bunăstare
A doua dintre cele mai sărace ţări din UE după Bulgaria, România s-a dezvoltat mult în ultimii ani, în contextul în care companiile şi consumatorii casnici s-au împrumutat ca să se modernizeze şi să îmbunătăţească standardele de viaţă.
Economiştii spun însă că o creştere economică rapidă ameninţă câştigurile economice pe termen lung.
Vosganian a spus că decizia recentă a guvernului de a majora din octombrie salariul minim, survenită la câteva săptămâni după ce oficialii români spuseseră că inflaţia accentuată face improbabilă o majorarea a salariilor, este un exemplu de compromis necesar în politicile economice.
„Avem nevoie de pace socială, poate pentru că, dacă nu există pace socială, se consumă mult mai multe resurse“, a spus ministrul român de finanţe.
Acesta a adăugat că viitorul Guvern al României ar trebui să se concentreze asupra majorării cheltuielilor pentru infrastructură, ca să asigure un aport continuu de investiţii străine, necesar ca să contrabalanseze ieşirile de numerar pentru importuri.
„Situaţia la nivel de infrastructură a devenit o traumă pentru români. Vrem să canalizăm investiţii solide în infrastructură, căi ferate, şosele, poduri“, a spus Vosganian.
Unii dintre economişti spun că aporturile de investiţii străine directe, pe care Vosganian le estimează la un nivel record de zece miliarde de euro în acest an, ar putea să se diminueze din cauza temerilor economice. Riscul ar putea fi exacerbat, spun economiştii, dacă salariile cresc prea rapid şi dacă forţa de muncă ieftină nu mai compensează îngrijorarea din cauza infrastructurii deficitare.
Întrebat dacă este de acord cu înăsprirea politicii monetare a băncii centrale, care a urcat dobânda-cheie cu 300 de puncte de bază până la 10% din octombrie 2007 încoace, pentru a combate inflaţia, Vosganian a spus: „Din perspectiva Ministerului de Finanţe, bineînţeles că ne interesează rate mai mici ale dobânzii, pentru că acestea sunt un stimulent pentru dezvoltarea economică. Decizia însă este treaba băncii centrale şi o vom accepta, pentru că nu există iubire fără sacrificii“.
