Apa din pânza freatică scade mereu. Avertismentul vine din partea SGA Olt, care atenţionează că toate localităţile din sudul judeţului sunt predispuse la epuizarea apei din sursele existente.
La efectele secetei se adaugă pericolul apei contaminate cu nitraţi şi nitriţi la care populaţia din mai multe zone ale judeţului este expusă. Cu toate acestea, autorităţile locale nu fac nimic în acest sens. Măsurile dispuse de prefectură şi de unele instituţii publice deconcentrate au rămas fără ecou. Autorităţile se aşteaptă în lunile iulie şi august la perioade de foc din cauza temperaturilor foarte ridicate. Subprefectul Virgil Panduru a atras ieri atenţia primarilor să-şi ia în serios responsabilităţile.
Pericol
În mai multe localităţi nivelul apei în fântâni este scăzut, acesta ajungând la un metru sub normal. Un grup tehnic format, în baza unui ordin al prefectului, din reprezentanţi ai prefecturii, consiliului judeţean, ai SGA, ai Direcţiei Apelor, ai Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă şi Autorităţii de Sănătate Publică au identificat, în week-end-ul trecut, zonele cu cel mai mare risc la secetă. Este vorba de platforma Cotmeana (Leleasca, Vitomireşti, Topana, Făgeţelu şi Sâmbureşti), platforma Olteţului (Dobreţu şi Balş), Câmpia Boianului (Seaca, Tufeni, Ghimpeţeni) şi zona Caracal (Brâncoveni, Rotunda, Vişina, Ştefan cel Mare).
De asemenea, grupul a identificat şi zonele în care nu există puţuri forate. Prefectura va propune Ministerului Internelor şi Reformei Administrative (MIRA) o listă cu propuneri pentru forarea a zece puţuri de mare adâncime. Acestea ar urma să fie săpate în localităţile Morunglav, Voineasa, Traianu, Gostavăţu, Tia Mare, Grojdibodu, Rotunda, Perieţi, Optaşi-Măgura şi Ghimpeţeni. Dacă cele zece investiţii vor fi aprobate, execuţia şi echipamentele vor costa peste 600.000 de euro, bani asiguraţi de Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile.
Primarii, indiferenţi
Dispoziţiile prefectului privind preîntâmpinarea efectelor secetei şi ale eventualelor precipitaţii periculoase au fost ignorate de autorităţile locale. Subprefectul Virgil Panduru le-a reamintit primarilor că responsabilitatea edililor de a anunţa prefectura de stadiul aplicării măsurilor cerute a fost ignorată de mai mult de jumătate dintre primari. Edilii aveau termen să transmită modul în care au aplicat măsurile data de 15 mai. N-au făcut-o decât 40 de primării din cele 112.
Situaţie gravă în sudul judeţului
Scăderea apei în sursele existente ridică gradul concentraţiei de nitraţi şi nitriţi aflaţi în apă şi sol. Deşi autorităţile locale au primit mai multe circulare prin care li se cerea să întocmească liste cu fântânile publice, să asaneze sursele de apă şi să solicite ASP efectuarea de analize chimice şi bacteriologice la apă, numai trei primării s-au achitat de obligaţie. ASP Olt a anunţat ieri finalizarea unui studiu potrivit căruia la nivelul judeţului sunt şase zone vulnerabile din punct de vedere al apei contaminate cu nitraţi, aflate de-a lungul Dunării şi pe malul Oltului. Printre localităţile unde gradul contaminării este foarte ridicat se numără Cezieni, Corabia, Dobrosloveni, Fărcaşele, Traianu şi Vlădila. În cadrul unei şedinţe cu membrii Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, prefectul Octavian Popescu a dispus ca primăriile să primească o nouă adresă cu privire la obligaţiile ce le revin pe linia decontaminării apei. După asanarea fântânilor şi după efectuarea analizelor microbiologice şi chimice, acestea trebuie inscripţionate astfel încât populaţia să ştie dacă apa este potabilă sau nu.
