Bibliotecile scolare doljene au fost ani la rând date uitarii. Elevii ocoleau incaperea unde mirosea a vechi si a mucegai. Acum, biblioteca scolara s-a schimbat, iar printre autorii „prafuiti“ au aparut si scriitorii preferati ai tinerei generatii.
De curând, printre cartile vechi cu pagini ingalbenite de vreme si poze alb-negru au inceput sa isi faca loc „noutatile“, cu pagini lucioase, imagini numeroase si colorate. Si, o data cu ele, la usa bibliotecilor au inceput sa bata si elevii dornici sa citeasca din cartile pe care le-au vazut in librarii, dar care aveau preturi mult prea mari pentru bugetele parintilor. Intre timp, si bibliotecara s-a schimbat. In locul batrânei cu jacheta care le arata copiilor volumul prafuit al „Amintirilor din copilarie“ pe coperta caruia Nica nici nu se mai vedea, acum, dintre rafturi apare o bibliotecara tânara, care tine in mâna o editie noua a acelorasi „Amintiri“ de pe coperta carora un Nica lucios si colorat le zâmbeste strengareste.
Zece miliarde pentru fond de carte
Dupa ce ani de-a rândul directorii scolilor au stat cu mâna intinsa la sponsori pentru a cumpara o carte, doua, bibliotecile scolare doljene s-au innoit. Ministerul Educatiei si Cercetarii a alocat zece miliarde Doljului pentru achizitionarea de fond de carte, iar pâna acum mai mult de jumatate din bani au fost cheltuiti. „Fiecare scoala a primit in cont bani pentru carti, iar directorii doljeni au cheltuit pâna acum 80% din bani. Bibliotecile scolare aveau nevoie de innoirea fondului de carte pentru ca in ultimii zece ani de la MEC nu a mai venit nici un ban, iar din fonduri proprii foarte putine unitati si-au permis sa cumpere carti“, a explicat Eugen Radut, contabil-sef al Inspectoratului Scolar Judetean Dolj.
Directorii de scoli, pusi sa cumpere carti
Directorii au achizionat volume de carti cerute de programa scolara, dar si carti pe care majoritatea elevilor nu si-ar permite sa le cumpere. „Am primit 105 milioane de lei pe care i-am repartizat cadrelor didactice pentru a-si cumpara materialele necesare. Am comandat si enciclopedii scumpe, iar pâna in momentul de fata am cheltuit 70 de milioane de lei. Pentru ca timpul nu ne permite sa mai facem comenzi, cu banii ramasi vom cumpara carti din librarii“, a precizat Mihail Harosa, director adjunct la Grupul Scolar „Traian Vuia“ din Craiova. Scolile din mediul rural, unde fondul de carte este sarac, au cumparat mai ales beletristica. „Am cumparat carti pentru elevi si in special beletristica, pentru ca fondul de carte pe care il avem este foarte vechi. Cele 39 de milioane care ne-au fost alocate acum sunt primii bani din care am cumparat carti pentru biblioteca scolii. Cum de la minister nu au venit bani, bugetul scolii era foarte mic si nu am putut achizitiona carti“, a spus Camelia Balaci, director la Scoala Generala Catane.
Eliade si scrisorile lui Eminescu, la moda printre liceeni
Cum biblioteca scolara s-a innoit, „clientii“ nu au intârziat sa apara. De la autori clasici ca Liviu Rebreanu, Camil Petrescu sau Marin Preda, la Eliade, Cioran sau Noica, elevii doljeni au redescoperit placerea cititului. „In general, citesc cartile din programa, dar au si preferinte. Printre liceeni este la moda sa citesti Eliade si corespondenta dintre Mihai Eminescu si Veronica Micle, iar cei mici au ramas la «Amintiri din copilarie». Le place sa vina la biblioteca si sa citeasca din atlase si enciclopedii, care sunt foarte colorate, explicite si pe care le stiu din librarii, dar nu prea le cumpara pentru ca sunt foarte scumpe“, a explicat o bibliotecara dintr-un liceu craiovean.
Elevii din mediul rural citesc doar cât li se cere si nu au nici un fel de preferinta in domeniu. „In mediul rural, elevii citesc atât cât li se cere si depinde de profesorul de româna pe care il au si de ceea ce le spune acesta. Dar cum profesorii se schimba in fiecare an, nimeni nu ii urmareste daca au citit ce le-a fost recomandat. Nivelul lor de cultura este scazut si nu au ajuns sa citeasca Eliade“, a spus Camelia Balaci.
