Orchestra simfonica a Filarmonicii „Oltenia“, sub bagheta dirijorului Luis Salomon din Italia, ofera melomanilor craioveni Concertul in Re major pentru vioara, op. 61 si Simfonia a III-a in Mi bemol major, op. 55, „Eroica“, de Beethoven, vineri, 9 iunie, incepând cu ora 19.00, in Sala de concerte a Liceului de Arta „Marin Sorescu“. Solist vioara, Danut Manea, directorul muzical al filarmonicii, un violonist de rafinament pe care l-am prezentat cititorilor nostri.
Beethoven a renuntat la dedicatia facuta lui Napoleon Bonaparte
Neindoielnic, in istoria simfonismului universal, „Eroica“ lui Beethoven ocupa un loc cu totul special. Partitura acesteia a fost elaborata in perioada mai-noiembrie 1803, iar prima auditie a avut loc la 7 aprilie 1805 la „Theater an der Wien“. Fresca muzicala impresionanta, lucrarea releva o noua conceptie compozitionala si o motivatie cu totul deosebita, care se evidentiaza chiar din titlul si subtitlul ei, asa cum au aparut la prima editare din octombrie 1806.
Din 1801, Beethoven le-a marturisit colegilor ca auzul incepe sa-i slabeasca din ce in ce mai mult. Intr-un text scris in 1802, Beethoven afirma ca prefera moartea in locul unui muzician surd. Din fericire, nu a recurs la sinucidere. Pasiunea pentru muzica l-a determinat sa continue. A exploatat la maximum timpul pe care-l mai avea de trait pentru compozitii, printre care se numara inclusiv „Eroica“. Povestea care a stat in spatele Simfoniei a III-a, „Eroica“, i-a fascinat pe admiratorii sai. Acestia au facut pasiune pentru ea nu din cauza deteriorarii auzului marelui compozitor, ci din cu totul alt motiv. In realitate, Beethoven a compus „Eroica“ in onoarea lui Napoleon Bonaparte, pe care il vedea un adevarat eliberator.
Admiratia celebrului muzician a culminat cu dedicatia scrisa pentru Napoleon chiar pe pagina de titlu a Simfoniei Eroice. Insa, rapid, Beethoven a ajuns sa-l deteste pe imparat, eliminându-i numele din partitura. In pofida acestui fapt, la premiera din 7 aprilie 1805, colegii, admiratorii sai si toti melomanii stiau secretul.
Pentru a clarifica si mai mult lucrurile, trebuie spus ca prima Republica franceza si-a incheiat existenta la 18 mai 1804, când Napoleon Bonaparte a fost proclamat imparat. Ludwig van Beethoven, care inchinase Simfonia a III-a lui Bonaparte, a aflat cu mânie vestea despre imperiu. Atunci a rupt pagina cu dedicatie a Simfoniei, acuzându-l pe Napoleon ca a pasit pe calea dispretului fata de drepturile omului. Aici, parerile sunt impartite, intrucât sunt istorici muzicali care spun ca Beethoven nu a rupt pagina de titlu, ci doar a sters dedicatia. In cele din urma, Simfonia Bonaparte s-a numit „Eroica“ si a ramas inchinata numai „amintirii unui mare om“.
Unul dintre scriitorii melomani facea observatia ca genialul compozitor german ar fi avut dreptul sa-l „sanctioneze“ pe Napoleon inca de la lovitura de stat din 18 brumar (9-10 noiembrie) 1799. Impatimitii istoriei muzicii spun ca, putin mai târziu, in ultima luna a anului 1799, Bonaparte devenea „prim consul pe zece ani“, iar „acordurile funebre din «Eroica» puteau fi inspirate, inca de atunci, de amurgul primei Republici“.
