Pentru că în intravilanul localităţilor se găsesc cu greu terenuri pentru construcţii, tot mai mulţi doljeni sunt nevoiţi să ridice imobile pe fostele „suprafeţe agricole“. Suprafaţa de teren scoasă din circuitul agricol este de zeci de ori mai mare decât anii trecuţi.
„În condiţiile în care în 2006 am avut 38 de cereri de scoatere din circuitul agricol, de la începutul acestui an am avut deja 138 de avize emise“, a declarat Petrică Gulie, referent în cadrul Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (OCPI) Dolj. Potrivit acestuia, din cele 138 de avize, 135, adică peste 97%, au fost scoateri definitive din circuit şi numai trei temporare (maximum doi ani, pentru forări şi lucrări la gaze).
„Au fost scoşi definitiv din circuit aproximativ 318.000 de metri pătraţi, din care peste 287.000 de metri pătraţi (adică aproximativ 90%) până la sfârşitul lunii august“, a adăugat Petrică Gulie, care a explicat că avizele cele mai multe au fost solicitate de societăţi din Craiova.
Suprafeţele scoase din circuitul agricol au crescut periodic
În ultima perioadă, suprafeţele scoase din circuitul agricol au crescut anual, facilitându-se, în special, dezvoltarea periferiilor marilor oraşe.
În timp ce, până la sfârşitul lunii iulie a acestui an, numărul cererilor de scoatere definitivă a terenului din circuitul agricol era de aproximativ 100, în aceeaşi perioadă a lui 2006 fuseseră depuse 19 cereri (totalizând puţin peste 13 hectare), iar în 2005, tot până la sfârşitul lui iulie, la OCPI Dolj fuseseră depuse doar 13 astfel de solicitări (însumând o suprafaţă de aproximativ 4,30 hectare de teren). Această tendinţă s-a manifestat ca urmare a diminuării taxei de scoatere din circuitul agricol începând din 10 decembrie 2005.
La momentul respectiv, taxele percepute pentru această operaţiune depăşeau de câteva ori valoarea de achiziţie a terenului (intenţia practicării unor astfel de tarife era aceea de a nu se descuraja agricultura).
Nu se emite autorizaţie de construire pentru terenurile agricole
Scoaterea terenurilor din circuitul agricol se impune, deoarece pentru suprafeţele cărora nu li se aplică această operaţiune, indiferent că sunt în intravilan sau extravilan, nu se eliberează autorizaţia de construire. În această situaţie sunt însă şi doljenii care au cumpărat teren, transformat în timp din extravilan în intravilan.
„Cei care şi-au construit case fără autorizaţie pe terenuri care după 1990 au trecut din extravilan în intravilan trebuie să vină, la rândul lor, să scoată terenul respectiv din circuitul agricol“, a spus Petrică Gulie. Acesta a explicat că, atunci când îşi vor face notarea în Cartea Funciară pentru schimbarea adresei, de exemplu, va trebui să se facă trecerea de la tarlale, respectiv parcele, la străzi. De fapt, multe persoane din judeţ, unele din localităţi precum Cârcea sau Malu Mare, vor fi notificate în acest sens în perioada următoare.
Intravilanul, mai ieftin decât extravilanul
Costul scoaterii terenului din circuitul agricol diferă atât în funcţie de poziţionarea terenului (în extravilan sau în intravilan), cât şi în funcţie de suprafaţă şi de timpul cât sunt dispuşi să aştepte pentru eliberarea aprobării (trei zile la urgenţă, zece zile la normal). „Tariful de scoatere din circuitul agricol a unui teren variază în funcţie de suprafaţă între 250 de lei în regim normal, şi 1.500 de lei, în regim de urgenţă, pentru suprafeţe mai mici de un hectar. Pentru suprafeţele cuprinse între unu şi 50 ha, tariful este cuprins între 500 de lei, în regim normal, şi 2.000 de lei, în regim de urgenţă, iar pentru cele de peste 50 de hectare, între 700 de lei (în regim normal) şi 3.000 de lei (la urgenţă)“, a spus Petrică Gulie. Acesta a explicat că, pentru scoaterea din circuitul agricol a terenurilor situate în extravilan, la acest tarif se adaugă şi o taxă. „Aceasta se calculează înmulţind suprafaţa ce urmează să fie scoasă din circuit cu valoarea stabilită în funcţie de clasa de calitate a terenului agricol“, a adăugat Petrică Gulie. Potrivit acestuia, clasele de calitate exprimă gradul de fertilitate şi se stabilesc de Oficiul de Studii Pedologice şi Agrochimice (OSPA) în urma unui studiu al solului.
