O firmă din Turcia este cercetată pentru falsificarea unor documente care i-au permis să câștige contractul de modernizare a Aeroportului Internațional Mihail Kogălniceanu, proiect finanțat parțial cu fonduri europene, relatează Snoop.ro. România ar putea pierde fondurile europene, în valoare de 32 de milioane de euro, din proiect.
Conducerea Aeroportului a transmis că a sesizat Direcția Națională Anticorupție după ce Curtea de Conturi a descoperit că documentele depuse pentru a demonstra experiența tehnică necesară erau false. În replică, Ministerul Transporturilor a spus că responsabilitatea în acest caz revine în întregime aeroportului.
Firma din Turcia, cooptată pentru că avea experienţă
Snoop.ro a relatat că o firmă din Turcia este cercetată pentru falsificarea unor documente care au dus la câştigarea licitaţiei pentru modernizarea Aeroportului „Mihail Kogălniceanu”. Lucrările au fost scoase la licitaţie în 2023, vizând dezvoltarea terminalului de la aeroport, turnul de control şi parcarea, iar valoarea iniţială era peste 202 milioane de lei fără TVA (46 milioane de euro), din care peste 160 de milioane de lei (32 milioane de euro) din fonduri europene prin Programul Operaţional Infrastructură Mare (POIM). În 4 august 2025, aeroportul a arătat că valoarea totală a contractului este de 278 de milioane de lei (55,9 milioane de euro).
Potrivit sursei citate, contractul de proiectare şi execuţie a fost câştigat la licitaţia deschisă de un consorţiu de firme: SSAB-AG SA din judeţul Bacău cu firmele ACER Proje Inşaat din Turcia şi Atelier Unbuilt SRL – Bucureşti, firma din Turcia fiind cooptată întrucât avea garanţia experienţei necesare. Ulterior, autorităţile au constatat că aceasta avea documente falsificate.
Asocierea de firme nu a prezentat documente autentice care să ateste experienţa
Astfel, un raport al Curţii de Conturi, finalizat în 2025, arată că licitaţia a fost câştigată de o asociere de firme care nu a prezentat documente autentice care să ateste că are experienţa necesară pentru a se ocupa de modernizarea Aeroportului „Mihail Kogălniceanu”, fiind sesizat Parchetul European, a scris snoop.ro, menţionând că România riscă să piardă suma de 32 de milioane de euro din fonduri europene dacă frauda se confirmă.
Marţi, Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii (MTI) a transmis precizări în legătură cu acest caz.
„MTI a avut un rol exclusiv în semnarea contractului de finanţare, contract care a fost semnat de către directorul general Felix Ardelean (conducătorul structurii care gestioneză fondurile europene) şi ministrul Transporturilor şi Infrastructurii, Sorin Grindeanu, în calitate de reprezentanţi ai ministerului. Nu a existat în niciun moment o legătură directă între contractul de finanţare semnat de către MTI şi contractul de execuţie semnat de reprezentanţii Aeroportului Internaţional Mihail Kogălniceanu. MTI a asigurat doar finanţarea. Derularea procedurii de achiziţie publică şi semnarea contractului de lucrări au intrat exclusiv în atribuţiile autorităţii contractante, respectiv Aeroportul”, a arătat Ministerul Transporturilor.
Responsabilitatea revine în întregime contractantului
Potrivit sursei citate, responsabilitatea în ceea ce priveşte relaţia contractuală cu executantul lucrărilor revine în întregime aeroportului, în calitate de autoritate contractantă.
„Orice discuţie privind derularea contractului de execuţie priveşte această autoritate şi asocierea de firme contractante. Aeroportul are obligaţia legală de a verifica dacă documentele prezentate în cadrul procedurii sunt complete şi conforme. Nu intră în atribuţiile experţilor în achiziţii de la nivelul Aeroportului să efectueze cercetări de fond privind veridicitatea absolută a conţinutului documentelor, dacă acestea au aparenţă de legalitate. Sesizarea referitoare la posibile nereguli a fost transmisă chiar de către reprezentanţii Aeroportului, cei care au semnat contractul de execuţie, ceea ce demonstrează reacţia responsabilă a autorităţii contractante în faţa unor posibile suspiciuni”, a precizat ministerul.
Totodată, reprezentanţii instituţiei au menţionat că, dacă se constată prejudicii aduse autorităţii contractante, există mecanisme legale de recuperare a acestora.
„Reamintim că firmele participante la procedurile de achiziţie publică au obligaţia legală de a depune declaraţii pe proprie răspundere privind veridicitatea documentelor şi conformitatea acestora cu legislaţia în vigoare. În caz de nerespectare a prevederilor legale, răspunderea aparţine în totalitate operatorilor economici, care pot fi traşi la răspundere civilă sau penală, în funcţie de gravitatea faptelor constatate”, a mai transmis MTI.
