Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a amânat astăzi, pentru data de 31 martie, pronunţarea sentinţei în dosarul „Hidroelectrica”, în care fostul ministru Codruţ Şereş şi şase foşti directori ai companiei sunt acuzaţi de abuz în serviciu, prin care s-ar fi produs un prejudiciu de aproximativ 165 de milioane de dolari, informează Mediafax.ro. Judecarea dosarului „Hidroelectrica” s-a încheiat la data de 3 martie, când magistraţii au stabilit să pronunţe sentinţa pe 17 martie. La termenul de astăzi, judecătorii Instanţei Supreme au amânat pentru 31 martie pronunţarea deciziei în acest caz. Decizia nu va fi definitivă, aceasta putând fi atacată cu apel la Completul de cinci judecători al ÎCCJ.
Procurorul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) a cerut, la ultimul termen de judecată, condamnarea fostului ministru al Economiei Codruş Şereş pentru constituirea unui grup infracţional organizat şi complicitate la abuz în serviciu, şi a foştilor şefi din Hidroelectrica Eugen Pena, Victoria Geormăneanu, George Asan, Nicoale Opriş, Traian Oprea şi Georgeta Iosif, pentru constituire de grup infracţional organizat şi abuz în serviciu. De asemenea, procurorul a solicitat ca inculpaţii să achite costurile expertizelor făcute în acest dosar, care se ridică la peste 3,7 milioane de lei, dar şi prejudiciul creat ANAF, în cuantum de 149 de milioane de lei, şi cel adus SC Hidroelectrica, de 399 de milioane de lei.
Codruţ Şereş a arătat, în ultimul cuvânt, că nu se consideră vinovat de nici una dintre infracţiunile de care este acuzat în rechizitoriu. „În mandatul meu de numai doi ani, am încercat să perfecţionez funcţionarea Ministerului Economiei. Rezultatele controalelor la Hidroelectrica au fost prezentate Guvernului şi Parlamentului. Nu pot să mă declar vinovat de lucruri pe care nu le-am făcut”, a spus fostul ministru al Economiei, în faţa instanţei.
La termenul din 19 februarie, avocatul lui Şereş a arătat că fapta pentru care a fost trimis în judecată clientul său nu ar avea corespondent în noul Cod penal, astfel că, faţă de cel pe care îl apără, instanţa ar trebui să închidă cazul. La rândul său, procurorul de şedinţă a spus că faptele corespondente din noul Cod penal sunt de constituire a unui grup infracţional organizat şi abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave şi a cerut judecătorilor să continue judecata, prin prisma acestor fapte.
