Cosmin Vasile are 34 de ani, e căsătorit şi e jurist de meserie. A absolvit Facultatea de Drept în 2001 şi Facultatea de Ştiinţe Politice în 2005. Numele său e cunoscut doljenilor care sunt la curent cu viaţa politică a judeţului. E unul dintre cei mai vechi pesedişti din organizaţia doljeană, având adeziune la acest partid din martie 1997. A fost ales în 2004 consilier judeţean din partea PSD, iar acum se află la al treilea mandat în legislativul judeţului. Pe 28 septembrie 2012, a fost numit în funcţia de director al zonei metropolitane de către Consiliul de Administraţie al acestei forme asociative, ce reuneşte toţi primarii localităţilor componente.
GdS: Câte localităţi cuprinde zona metropolitană?
Cosmin Vasile: Când am devenit eu director, în septembrie anul trecut, zona metropolitană era constituită oficial din şase localităţi: Şimnicu de Sus, Mischii, Gherceşti, Pieleşti, Breasta şi, bineînţeles, Craiova. Aderaseră în iunie Vârvor şi Predeşti, dar nu fuseseră confirmate de Adunarea Generală. Ulterior, am avut încă două etape de aderare. În prima au intrat Işalniţa, Bucovăţ şi Ţuglui, la sfârşitul lunii septembrie. Apoi, în primele zile din ianuarie, au intrat Murgaşi, Terpeziţa şi Almăj.
Până la sfârşitul lunii martie urmează încă o etapă de aderare. E vorba despre Filiaşi, Coţofenii din Faţă, Calopăr şi Segarcea. Localităţile respective au adoptat deja hotărârile de aderare, mai trebuie doar să oficializăm aceste hotărâri în Adunarea Generală.
O să facem zilele acestea invitaţie şi Brădeştiului. Am făcut deja verbal această invitaţie primarului, urmează s-o trimitem şi în scris consiliului local. Am ajunge astfel la 19 localităţi, cu un total de 315.000 de locuitori, din 618.000 de locuitori câţi are judeţul. Practic, mai mult de jumătate din locuitorii Doljului trăiesc într-un sfert din suprafaţa acestuia. Am fi cam a patra zonă metropolitană din ţară, ca întindere şi populaţie.
GdS: Trebuie să vă pun şi altă întrebare: cine n-a intrat în zona metropolitană?
C.V.: Au fost invitate şi comunele din sudul Craiovei, e vorba de Cârcea, Podari şi Malu Mare. Nu pot să spun că au refuzat oferta noastră, ci pur şi simplu nu s-au decis încă, neadoptând până în prezent o hotărâre de consiliu local pentru afilierea la zona metropolitană Craiova. Probabil că încă mai analizează…
GdS: Întâmplător sau nu, exact cu aceste trei comune municipiul Craiova are cele mai mare diferende teritoriale. Să fie acesta motivul pentru care localităţile respective n-au aderat la zona metropolitană?
C.V.: Nu cred, pentru că municipiul Craiova are probleme nerezolvate de acest gen şi cu alte comune – cum ar fi Şimnicu, de exemplu – dar asta nu a împiedicat respectiva localitate să adere la zona metropolitană.
GdS: De ce au dorit atât de multe localităţi să adere la zona metropolitană?
C.V.: Pentru localităţile limitrofe e bine în zona metropolitană pentru că intră într-un parteneriat constituit în jurul unui municipiu puternic, precum Craiova, care este între primele cinci din ţară, după ultimul recensământ. Cu cei 246.000 de locuitori, e de departe cel mai dezvoltat oraş din Oltenia. O asociere cu Craiova şi încă două oraşe este o garanţie de credibilitate pentru oricare dintre comunele care fac parte din zona metropolitană. E ca şi când te-ai duce la o bancă să iei un credit şi te girează o persoană care are un salariu imens. Plus de asta, forţa celor 19 localităţi componente este mult mai mare decât forţa fiecăreia dintre ele, iar proiectele cu fonduri europene depuse de asociaţie au şanse mult mai mari să devină eligibile.
Pe de altă parte, fiind în zona metropolitană, înseamnă că ai o relaţie strânsă cu municipiul, faci parte dintr-un pol de dezvoltare urbană, iar pentru un investitor, dar şi pentru un cetăţean obişnuit, care, spre exemplu, vrea să-şi facă o casă într-o comună din respectiva zonă, asta înseamnă că într-un viitor nu foarte îndepărtat va avea drum, canalizare, apă. Înseamnă, practic, o garanţie privind extinderea la ţară a facilităţilor din zona urbană.
Şi pentru Craiova, constituirea unei zone metropolitane asigură anumite avantaje. Pentru că oraşul este mare, dar nu neapărat ca întindere. Craiova are o suprafaţă de circa 8.400 ha, în condiţiile în care Şimnicul are 8.480 ha, iar Vârvorul – 10.000 ha. Dar Craiova nu se mai poate dezvolta în interiorul graniţelor sale administrative, pentru că nu mai are loc. Pe când în cadrul zonei metropolitane, spre Işalniţa se poate dezvolta pe parte de afaceri, spre Vârvor – care are peste 250 ha de luciu de apă şi 3.000 ha de pădure – pe parte de zone de recreere.
„Eşalonul tehnic trebuie să rămână şi să funcţioneze indiferent de politic“
GdS: Ce proiecte se derulează în prezent pe zona metropolitană?
C.V.: În execuţie efectivă nu avem. În derulare – în sensul că e semnat contractul de finanţare şi urmează să se aşeze documentaţia în SEAP – sunt lucrările la căminele culturale din trei localităţi. E vorba de cel din Breasta – de circa 700.000 de lei, Mischii – unde se va face o reparaţia capitală şi o reabilitare a clădirii, lucrările fiind evaluate la circa 1,4 milioane de lei, şi Pieleşti – unde se va face o casă de cultură nouă, de circa 3 milioane de lei. Apoi, avem Reabilitarea Centrului Istoric al Craiovei. Tocmai ce s-au deschis plicurile, proiectul fiind în faza de calificare pentru licitaţia electronică. În afara acestor proiecte, aflate în desfăşurare, sunt depuse şi alte proiecte, plus că depunem în continuare.
GdS: Cu faţadele caselor din centrul istoric cum veţi face?
C.V.: Se doreşte şi reabilitarea faţadelor, ca o completare a proiectului-cadru, dar să vedem deocamdată în ce mod se va face: parteneriat cu asociaţia de locatari, transfer de proprietate a faţadei către primărie… Să vedem şi cum gândesc cei de la Uniunea Europeană această problemă…
GdS: Ce proiecte mai aveţi depuse?
C.V.: Până acum, Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară (ADI) „Zona Metropolitană Craiova“ nu a fost nici 100% eligibilă, dar nici folosită la întreaga sa capacitate. A figurat mai mult ca un mobil, pe baza căruia să fie depuse proiecte. În cazul pasajului, spre exemplu, proiectul s-a referit la dezvoltarea transportului în Zona Metropolitană Craiova. Dar aplicant a fost Primăria Craiova, nu ADI.
Acum, am încercat să creştem importanţa ADI, depunând proiecte pe orice se mai poate depune. Deocamdată, POR e cam închis. A fost depus acum proiectul de reabilitare a Parcului „Romanescu“, dar este în lista de aşteptare. Oricum, 2007-2013 s-a cam finalizat. Am început să depunem, totuşi, proiecte mai mici, dar care ajută la coeziune.
Am depus proiecte pe Programul „Leonardo da Vinci“ – unul de mobilităţi şi de învăţare pe parcursul vieţii. Vrem să depunem proiecte pe o axă de resurse umane care ar urma să se deschidă în curând. Până la urmă, de ce să nu depunem? Orice ban european e binevenit!
Pentru că, în afară de primari, de viceprimari, e bine să formezi un colectiv de specialişti în fiecare primărie. Eu, pe funcţia mea, sunt pus politic până la urmă, aşa că astăzi sunt, mâine nu mai sunt. La fel şi primarul, care e ales azi, mâine nu mai e ales. Dar eşalonul tehnic trebuie să rămână şi să funcţioneze indiferent de politic.
Apoi, va apărea pe POS-CCE o măsură privind „Dezvoltarea şi creşterea eficienţei serviciilor publice electronice“ prin soluţii de e-guvernare. Şi ne-am gândit să depunem şi noi un proiect pe această măsură. E vorba de implementarea unui registru agricol electronic on-line în toate localităţile. Ar însemna o aplicaţie unică, comună tuturor localităţilor din zona metropolitană. Există şi acum unele primării care au registrul agricol pe calculator, dar altele au tot registre pe hârtie.
Acestea sunt proiecte pe care le-am depus sau ne pregătim să le depunem. Dar am început să discutăm şi despre ce va fi în viitor.
GdS: Şi pentru viitor ce pregătiţi?
C.V.: Primăria Craiova are deja un compartiment de proiecte europene foarte dezvoltat. Dar nu trebuie să mai acţionăm independent unii de alţii, adică primăria are o anumită viziune şi trebuie să ne corelăm cu ea. Aşa că noi, cei de la zona metropolitană, împreună cu colegii din Primăria Craiova, de la Proiecte Europene, şi cu colegele de la ADR, ne-am întâlnit şi am stabilit să stăm de vorbă cu fiecare primar, ca să vedem ce-şi doreşte, ce are în plan, pentru ce are făcute studii de fezabilitate, ce se poate face. Pentru că ideea este să dezvolţi proiecte integrate, în folosul zonei sau al mai multor localităţi din zonă, nu în folosul unuia singur. Un drum sau un sistem de canalizare care trece prin mai multe localităţi are mai multe şanse de a deveni eligibil decât un proiect care să vizeze o singură localitate.
Partea ce ţine de Craiova era deja gândită de doamna primar. Am adăugat şi noi partea de propuneri din zona metropolitană. Mulţi vor apă. Alţii vor canalizare, alţii vor sedii de cămine culturale sau sedii de primării. Multe comune din jurul Craiovei vor cămine de bătrâni şi e o idee foarte bună, pentru că în Craiova n-ai unde să-i mai duci. Plus că în aceste localităţi limitrofe există multe şcoli dezafectate ori alte clădiri care pot servi unei asemenea destinaţii.
GdS: Ce a reieşit în urma contabilizării acestor proiecte?
C.V.: În total, au fost undeva la 150 de idei de proiecte. Din acestea, am conceput circa nouă-zece proiecte în sistem integrat, deci care servesc mai multor localităţi.
În zona Pieleşti, spre exemplu, plănuim o piaţă agroalimentară de gros. Pieleştiul deja a demarat studiul de fezabilitate, are şi terenul necesar, cadastrat, tot. Ne-au zis: „Vrem să facem acolo o piaţă de gros. Ne ajutaţi să facem proiectul?“. Le-am spus: „Cum să nu vă ajutăm?!“. Această piaţă ar costa cam un milion de euro şi va fi amplasată chiar la intersecţia drumului european către Bucureşti cu Centura de Sud.
Piaţă de gros la Pieleşti şi zonă turistică la Ciutura
GdS: Acesta este cel mai avansat proiect al dumneavoastră?
C.V.: E doar unul dintre proiectele avansate. Pentru că, spre exemplu, alt proiect care depăşeşte stadiul de discuţii priveşte amenajarea Lacului Ciutura. Pe baza unei hotărâri definitive din ianuarie, Lacul Fântânele – aflat pe suprafaţa satului Ciutura al comunei Vârvoru de Jos, a intrat în proprietatea Consiliului Local Vârvor. Proiectul vizează amenajarea unei zone de agrement la 20 km de Craiova, în condiţiile în care proiecte pe turism nu prea sunt în zonă. Am început deja să lucrăm la tema de proiectare.
Proiectul presupune amenajarea şi decolmatarea lacului, crearea unei insuliţe pentru diverse terase şi spaţii de agrement, aducerea utilităţilor până acolo, ca să se poată construi pe malul lacului magazine, cafenele şi tot ce mai e nevoie. Este inclusă şi amenajarea drumului judeţean care să facă legătura între drumul naţional Craiova – Calafat şi zona de agrement respectivă – e vorba de circa 6-7 km. Investiţia totală s-ar ridica undeva la patru milioane de euro.
Un alt proiect interesant este cel privind realizarea unui parc industrial în zona Işalniţa – Doljchim. Între acestea există deja un parteneriat şi s-a făcut o asociaţie de dezvoltare comunitară. Utilităţi sunt acolo, suprafaţa disponibilă e enormă, ai acces la drumul european pe patru benzi. Ar fi soluţia cea mai potrivită şi pentru Craiova – pe partea de dezvoltare industrială, în condiţiile în care în Bănie nu mai ai unde să faci aşa ceva. Plus că terenurile în municipiu sunt foarte scumpe.
Pe de altă parte, Ministerul Dezvoltării Regionale a gândit ca pe viitor să realizeze pentru fiecare pol de creştere un masterplan de mobilitate integrată. Acesta ar trebui să cuprindă situaţia existentă, nevoile de drumuri şi cele de transport în comun şi tot ce înseamnă partea de mobilitate. Există asistenţă de la Uniunea Europeană şi urmează să se scoată la licitaţie realizarea acestor masterplanuri de mobilitate. Pe baza masterplanului de mobilitate al Craiovei, care se va face cu această ocazie, noi ne vom creiona toate proiectele pentru drumuri, transporturi etc.
Craiova, spre exemplu, are nevoie de un management modern al traficului, în timp real, care să-ţi permită să închizi circulaţia într-o zonă, iar semaforizarea să fie reconfigurată automat pe rutele ocolitoare. Pe lângă nevoile stricte ale Craiovei, se mai poate configura şi un inel de drumuri în jurul Craiovei.
GdS: Vă referiţi la acel inel interior, de care vorbea primarul Craiovei într-o conferinţă de presă de săptămâna trecută?
C.V.: Nu! Nu e vorba nici de acel inel interior şi nici de şoselele de centură ale Craiovei. Este vorba de un inel pentru zona metropolitană care să degreveze Craiova de circulaţia inutilă. Exemplul cel mai concret este al comunelor Breasta şi Bucovăţ. Ca să mergi între aceste două comune, acum trebuie să treci prin Craiova. Peste deal, între aceste comune, sunt doar 3 km şi se poate face un drum, în cadrul acestui inel menit să degreveze Craiova de o parte din trafic.
Între Bucovăţ şi Podari deja există un proiect de acest gen. L-au accesat primăriile şi se construieşte o asemenea şosea. La fel va fi între Almăj şi Işalniţa, precum şi între Işalniţa şi Şimnic. Există deja pe aceste trasee nişte drumuri comunale care pot fi reabilitate la nivel de drum judeţean. Utilizând aceste rute, oraşul ar fi degrevat de o anumită parte din trafic.
Totuşi, pe acelaşi masterplan de mobilitate urbană, cred că se va gândi şi inelul stradal interior al Craiovei, care va cuprinde un pasaj în zona Trenul pierdut – Gârleşti, peste linii, pentru a facilita accesul craiovenilor din acea zonă a oraşului, dar şi străpungerea dinspre Râului către strada Severinului, printr-un pasaj peste Balta Craioviţei. Cei de la Integrare, din Primăria Craiova, deja lucrează la schiţarea acestor rute, având mai multe variante.
În cadrul aceluiaşi masterplan de mobilitate, RAT-ul vrea să-l ajutăm la achiziţionarea de material rulant – autobuze, tramvaie. Mai au încă o idee – realizarea în zona unităţii militare de la Făcăi a unei autogări şi a unei parcări de mari proporţii, de tip „Ride and go“. Adică vii în Craiova, îţi laşi acolo maşina, plăteşti un tichet de parcare de şase lei, iar cu el ai posibilitatea să mergi o zi întreagă cu toate mijloacele de transport.
GdS: Primarul Craiovei, Lia Olguţa Vasilescu, a amintit printre proiectele prioritare ale următoarei perioade şi noua aducţiune Izvarna – Craiova. Acesta va fi tot un proiect al zonei metropolitane?
C.V.: Conducta e importantă nu doar pentru Craiova. Ea va trece prin Filiaşi – Brădeşti – Coţofeni – Almăj – Işalniţa – Şimnic – Craiova. Automat, toate localităţile amintite se pot racorda la această nouă aducţiune de apă, de aceea e importantă pentru ele. Acest proiect cred că va fi făcut tot cu sprijin guvernamental, dar partea pe care noi o uşurăm este cea de interacţiune cu cetăţeanul, în materie de exproprieri, spre exemplu. Însă, cea mai convenabilă soluţie ar fi ca acest proiect să fie făcut cu fonduri europene.
GdS: La ce veţi mai lucra în perioada următoare?
C.V.: Vrem să facem un studiu hidro, pentru a vedea cum lucrează apele pluviale din toată zona, ca să putem dezvolta un studiu de fezabilitate şi un proiect de canalizare integrată a zonei. E vorba nu doar de canalizare pluvială, ci şi de canalizare menajeră. Pentru pluvială, ar fi nevoie, spre exemplu, de reamenajarea unui pârâu care trece pe ruta Breasta – Bucovăţ – Podari – Malu Mare. E vorba de pârâul Şerca. Acesta pe moment este secat, dar ar putea fi amenajat ca şi colector pluvial.
Un alt studiu la care vom lucra vizează strategia de dezvoltare pentru perioada 2014 – 2020. Trebuie s-o facem anul ăsta. Craiova are nevoie de o asemenea strategie, dar nu poate s-o facă doar pentru ea, ci în contextul întregii zone metropolitane. Strategia va fi derulată prin noi şi va avea la bază nevoile zonei, iar propunerile trebuie să răspundă exact acestor nevoi.
