Preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie (CCI) Dolj, Cristian Dobre, a acordat un interviu în exclusivitate pentru GdS, în care dezvăluie cum s-a ajuns la situaţia inedită de a fi scos la vânzare sediul instituţiei, din cauza datoriilor acumulate de-a lungul timpului la creditori şi la Fisc. De asemenea, Dobre face publice pentru prima oară date despre modul în care Camera de Comerţ şi Industrie a României (CCIR) încearcă să scoată în afara legii mai multe camere judeţene, printre care şi cea de la Dolj, după ce preşedinţii de la nivel local au descoperit „lucruri extrem de grave în managementul camerei naţionale şi în modul de cheltuire a unor sume imense de bani fără documente justificative“. Aflaţi din GdS ce rezolvări există pentru problemele financiare ale CCI Dolj şi ce acţiuni întreprinde Camera doljeană pentru a contracara acţiunile lui Mihail Vlasov, preşedintele CCIR.
Gazeta de Sud: Ce vă aşteptaţi să găsiţi când aţi venit la Cameră şi aţi fost învestit ca preşedinte, în urmă cu aproape un an?
Cristian Dobre: Mă aşteptam să găsesc o instituţie mult mai bine situată din punct de vedere financiar, însă am fost conştient că sunt foarte multe lucruri de făcut, pentru că înainte să fiu preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie Dolj am făcut parte, timp de doi ani, din Colegiul de Conducere al Camerei. În mare, cunoşteam problemele şi situaţia cu care se confruntă.
GdS: Ce aţi făcut efectiv la Camera de Comerţ şi Industrie Dolj de când sunteţi preşedinte?
C.D.: În primul rând, am făcut schimbări importante în organigrama Camerei, am evaluat tot personalul, am format o nouă conducere executivă, am venit cu o nouă echipă.
GdS: Care este situaţia actuală a CCI Dolj?
C.D.: În primul rând, problemele cu care se confruntă CCI Dolj sunt problemele cu care se confruntă, în general, întregul sistem cameral, şi anume, prin lege, camerelor de comerţ şi industrie le revin foarte multe atribuţii şi activităţi, pentru realizarea cărora este nevoie de un colectiv de profesionişti, motivat corespunzător. Aceasta presupune surse de venituri pentru a putea aplica aceste lucruri.
Odată cu decizia de separare a Registrului Comerţului de camerele de comerţ – ale cărei activităţi se întrepătrundeau mult cu serviciile oferite de camerele de comerţ, principala sursă de venituri – s-a produs, pe lângă o diminuare consistentă a surselor de venit, şi o îndepărtare a firmelor de Cameră. Cotizaţiile membrilor au o valoare destul de mică şi ele acoperă doar într-o măsură de 5% cheltuielile. Astfel, ne aflăm în situaţia în care şi instituţia Camerei de Comerţ şi Industrie Dolj funcţionează ca oricare altă instituţie, dar, spre deosebire de cele bugetare, care au un buget asigurat de stat, noi trebuie să ne autofinanţăm. Aş dori să punctez câteva lucruri pe care le-am realizat cu suportul Colegiului de Conducere şi împreună cu echipa executivă condusă de directorul Ştefan Voinea, în această perioadă de aproape un an. Prioritatea a fost găsirea unei soluţii de eficientizare şi valorificare a investiţiilor făcute în Centrul Expoziţional Transfrontalier, investiţii de aproximativ 2,2 milioane de euro . Astăzi suntem foarte aproape de a reuşi să rezolvăm una dintre problemele cele mai importante legate de Centrul Expoziţional Transfrontalier, şi anume regimul juridic al terenului de sub clădire, teren ce aparţine Primăriei Craiova, şi a unei porţiuni de teren pentru spaţii de parcare în faţa Centrului, şi avem promisiunea doamnei primar Lia Olguţa Vasilescu că acest lucru se va rezolva. Centrul Expoziţional s-a realizat cu fonduri europene, dar a fost contractat şi un credit de aproximativ un milion de euro de la Garanti Bank. Am valorificat o parte din spaţiile excedentare din clădirea CCI şi le-am închiriat.
Un alt proiect foarte important a fost relansarea Curţii de Arbitraj Dolj, cu o nouă echipă şi cu un regulament care să asigure transparenţă totală. Profit şi de această ocazie să îndemn toţi oamenii de afaceri din Dolj să apeleze cu încredere la serviciile Curţii de Arbitraj, pentru că, mai ales în actualul context economic, în care litigiile sunt foarte des întâlnite şi sistemul de justiţie este supraaglomerat, cu termene foarte lungi, prin intermediul Curţii de Arbitraj – punând clauza arbitrară în contractele cu partenerii de afaceri – se poate ajunge la rezolvarea unui litigiu chiar şi în maximum trei luni, faţă de instanţă, unde se poate ajunge şi la termene de peste doi ani. Din păcate, foarte puţini comercianţi ştiu că deciziile Curţii de Arbitraj sunt definitive şi executorii.
GdS: De la relansarea activităţii de arbitraj se simte o revigorare a acestei activităţi?
C.D.: Sigur. Un număr din ce în ce mai mare de firme introduc clauza arbitrară în contracte şi putem spune că se remarcă un interes pentru acest serviciu al Camerei.
GdS: Ce alte proiecte aţi mai pus în practică?
C.D.: Am definit un pachet minim de servicii gratuite pentru membrii Camerei (cele 12 beneficii, cum le spunem noi), am demarat parteneriate pe care le puteţi găsi pe pagina noastră de web, www.ccidj.ro; asigurăm seminarii gratuite pentru membrii noştri, cum ar fi resurse umane, juridic, fiscalitate, vânzări. Am realizat întâlniri ale oamenilor de afaceri doljeni cu doi miniştri: Mihai Voicu şi Maria Grapini. Un proiect interesant este şi lansarea revistei trimestriale Oltenia Business, în parteneriat cu Gazeta de Sud, revistă care se doreşte un prilej excelent pentru a ne cunoaşte între noi, companiile importante din judeţ, şi, totodată, o platformă de comunicare între mediul de afaceri şi autorităţi, chiar şi cele centrale. S-au realizat multe lucruri într-un an şi invit oamenii de afaceri să intre pe site-ul nostru şi să vadă serviciile prezentate.
GdS: Centrul Expoziţional Transfrontalier este scos la licitaţie de către Fisc. Ce se va întâmpla cu el?
C.D.: Centrul nu poate fi vândut de către Fisc sau de o altă instituţie pentru că este un proiect demarat cu fonduri europene şi, în consecinţă, până la finalizarea proiectului, nu poate fi vândut. Dar trebuie să admitem că ne confruntăm, pe moment, cu o situaţie financiară nu tocmai grozavă din cauza unui cumul de factori. Cel mai important aspect este legat de creditul contractat, în valoare de aproximativ 1,2 milioane de euro, cu tot cu dobândă, care a ajuns la scadenţă şi are rate foarte mari. Sunt restanţe acumulate la impozitul pe terenuri şi clădiri, aferente Centrului Expoziţional şi clădirii Camerei de Comerţ, şi, de asemenea, sunt sume datorate şi Direcţiei de Finanţe pentru neplata unor taxe şi impozite, cum ar fi TVA şi alte impozite. Din păcate, din cauza problemelor de care aminteam, investiţia făcută în Centru nu a putut fi valorificată până în prezent la capacitate, pentru a compensa costurile foarte mari cu investiţiile făcute. Aş adăuga că toate aceste datorii vin dinainte. Le-am preluat odată cu mandatul meu şi nu am putut găsi soluţii miraculoase de rezolvare a lor. Dar investiţiile făcute au fost foarte mari şi de aceea ne aflăm în situaţia de a trebui să vindem parţial sau total sediul Camerei de Comerţ.
GdS: Colegiul de Conducere a decis vânzarea sediului Camerei?
C.D.: Da, Colegiul de Conducere a decis vânzarea sediului. Mâine (astăzi – n.r.) avem Adunarea Generală a membrilor, în care decidem dacă vom valorifica clădirea Camerei de Comerţ parţial sau prin vânzarea în totalitate.
GdS: Această vânzare a sediului ar acoperi datoriile Camerei de Comerţ?
C.D.: Da. Vânzarea sediului ar permite acoperirea tuturor datoriilor, şi a celor curente, şi a celor prilejuite de investiţia în Centrul Expoziţional.
GdS: Inclusiv datoriile către stat?
C.D.: Absolut tot, inclusiv achitarea în întregime a creditului la Garanti Bank. În aceste condiţii, actualul aparat cameral de la Dolj se poate autofinanţa din activităţi proprii, şi chiar va genera valoare pentru membri şi ne vom putea desfăşura activitatea mutându-ne cu birourile în clădirea Centrului Expoziţional, care are amenajate birouri şi săli de conferinţe.
GdS: Deci „sacrificaţi“ sediul Camerei pentru a păstra activitatea acesteia?
C.D.: Nu. Să spunem că avem de ales în acest moment între două investiţii. Mai precis, nu avem de ales, ci trebuie să optăm pentru investiţia în Centrul Expoziţional, care la rândul ei poate genera şi alte venituri din organizarea de târguri şi expoziţii. Bineînţeles că valorificarea sediului Camerei va genera surse de bani care se vor duce în proporţie de 90% către investiţia în Centrul Expoziţional şi numai o cotă de 10%, aproximativ 130.000 de euro, va fi folosită pentru stingerea datoriilor curente. Deci, nu vorbim, în momentul de faţă, de un deficit bugetar important. Aceasta, în contextul în care Camera de Comerţ are de recuperat, la rândul ei, sume destul de importante, care îi vor asigura un capital de lucru.
GdS: Am văzut scrisoarea deschisă a Colegiului de Conducere al CCI Dolj către Camera de Comerţ şi Industrie a României (CCIR), potrivit căreia eraţi susţinut de mediul local de afaceri pentru a rămâne preşedinte. Dar de ce vrea CCIR, pe de o parte, să fiţi revocat din funcţie, iar, pe de altă parte, să scoată CCI Dolj din Camera de Comerţ a României?
C.D.: Din păcate, în acest moment, Camera de Comerţ a României, din care face parte şi Camera de la Dolj, alături de celelalte 40 de camere de comerţ din celelalte judeţe, are o performanţă foarte slabă sub conducerea actualului preşedinte, Mihail Vlasov. În condiţiile în care aceasta are venituri importante atrase din valorificarea activelor şi companiilor la care este acţionar, cum ar fi la ROMEXPO, ROMINVENT, Complexul Marea Neagră, Curtea de Arbitraj Internaţional, acestea asigurând peste şapte milioane de euro – buget la dispoziţia CCIR -, aceste sume de bani nu sunt orientate către activităţi în sprijinul membrilor şi în folosul mediului de afaceri, ci, din păcate, sunt cheltuite discreţionar de către preşedintele Vlasov, într-un aşa-zis fond la dispoziţia preşedintelui. Am avut „îndrăzneala“, alături de alţi zece preşedinţi de camere de comerţ, reprezentând alte zone importante ale economiei, să-i cerem socoteală Domniei sale pentru destinaţia acelor sume enorme, pentru felul în care acestea au fost cheltuite (fiind dreptul nostru statutar să facem acest lucru). Având în vedere că am constatat lucruri extrem de grave în managementul Camerei naţionale şi în modul de cheltuire a unor sume imense de bani fără documente justificative, şi întrucât nu am reuşit să îl determinăm să ne prezinte un raport de activitate din care să reiasă modul în care a cheltuit aceşti bani, am fost nevoiţi să iniţiem o acţiune în instanţă, prin care să împiedicăm descărcarea lui de gestiune pentru anul 2011 şi, totodată, să obligămn instituţia la demararea unui audit intern.
GdS: Am aflat că cinci camere de comerţ mari din ţară, printre care şi cea de la Dolj, au fost excluse din Camera de Comerţ şi Industrie a României. Este posibil aşa ceva, din punct de vedere legal?
C.D.: Bineînţeles că nu este posibil. Oricât de mult şi-ar dori Domnia sa acest lucru, camerele de comerţ şi industrie judeţene sunt de drept în sistemul cameral, statut stabilit prin Legea nr. 335/2007, şi nu pot fi desfiinţate şi nici nu poate fi înfiinţată o altă Cameră atâta timp cât în judeţele noastre există o cameră de comerţ. Aceasta se încearcă a fi o acţiune de intimidare, care să ne determine, eventual, să renunţăm la acţiunile din instanţă.
GdS: Cum veţi ieşi din această situaţie?
C.D.: Vom contesta în justiţie această decizie abuzivă a Colegiului de Conducere al Camerei naţionale, unde, cu siguranţă, vom avea câştig de cauză. De asemenea, vom cere sprijinul autorităţilor locale şi centrale, pentru ca acestea să ia poziţie alături de noi pentru îndreptarea acestui abuz.
GdS: Cum pot autorităţile să intervină în acest caz?
C.D.: Camerele de comerţ şi industrie judeţene sunt instituţii de utilitate publică, care îndeplinesc un rol foarte important în viaţa economică a judeţului. CCI Dolj reprezintă în judeţul nostru un număr semnificativ de companii şi reprezentarea acestora şi la nivel naţional este o obligaţie şi nu o opţiune pentru aceasta. În consecinţă, sunt afectate interesele judeţului, iar autorităţile trebuie să facă front comun în repararea acestei nedreptăţi. În perioada imediat următoare vom adresa o scrisoare doamnei primar, domnului preşedinte al Consiliului Judeţean Dolj, prefectului judeţului, în care îi vom informa oficial despre această situaţie apărută şi în care le vom solicita sprijinul. Subliniez că sunt într-o situaţie similară alte patru camere de comerţ, cele din Arad, Vâlcea, Prahova şi Bacău, şi că alte cinci camere s-au solidarizat. Foarte probabil urmează încă cinci, care, de altfel, sunt solidare cu noi în toate demersurile pe care le-am întreprins în justiţie.
GdS: Ce mesaj doriţi să transmiteţi pentru mediul local de afaceri şi, implicit, pentru membrii CCI Dolj?
C.D.: În primul rând, reafirm ce am spus de fiecare dată când am avut ocazia să mă adresez oamenilor de afaceri din Dolj: îi invit să devină membri activi ai sistemului cameral şi ai oricărei alte forme de organizare patronală sau profesională. Avem nevoie de aceste organizaţii pentru a putea promova eficient interesele mediului de afaceri. Numai în acest fel putem să devenim un partener social de dialog, cu drepturi egale în relaţia cu autorităţile statului, cu guvernul, cu sindicatele. Peste tot în lume, camerele de comerţ au un rol deosebit de important în viaţa economică a ţării. Din păcate, având o istorie relativ scurtă, companiile româneşti nu au reuşit să se organizeze eficient, iar foarte multe dintre ele nu conştientizează cât de mult îi poate sprijini un sistem cameral eficient. Aşadar, principala provocare a noastră, a echipei CCI Dolj, este să reuşim să convingem oamenii de afaceri să susţină activ sistemul cameral. Împreună putem promova interesele firmelor din judeţ, cu sprijinul strategic al autorităţilor locale.
