La unele primării sunt persoane care nu ştiu pe ce lume trăiesc

Directorul Trezoreriei Craiova, Florin Barbu (foto), a criticat, într-un interviu acordat GdS, primăriile pentru lipsa de implicare în atragerea investiţiilor şi le-a îndemnat să ceară socoteală firmelor pe care le plătesc pentru scrierea proiectelor care nu primesc finanţare. Barbu a anunţat, de asemenea, că toate instituţiile statului vor fi obligate să aibă personal calificat în domeniul financiar şi nu ageamii, cum se întâmplă în multe cazuri.
GdS: Trezoreria este instituţia care împarte banii publici, dar în acest proces sunt implicate, în unele cazuri, şi firmele private. De fapt, cine trebuie să deţină cont la dumneavoastră?
Florin Barbu: Toate instituţiile publice, indiferent de subordonare, şi agenţii economici care au conturi deschise şi care prestează servicii la unităţile bugetare, cum ar fi lucrările de reparaţii, de exemplu. Contravaloarea acestor lucrări se virează într-un cont deschis la noi şi, din acest cont, în situaţia în care agentul economic are obligaţii de plată, îi oprim din bani. Trezoreria se ocupă practic cu gestionarea bugetului general consolidat al statului. Numai aceste firme sunt obligate să-şi deschidă cont la Trezorerie. La rândul lor, instituţiile publice sunt obligate să vireze contravaloarea lucrărilor de investiţii către agentul economic numai în Trezorerie.
GdS: Ce se întâmplă cu conturile firmelor după ce au încheiat contractul cu autoritatea publică?
F.B.: Când a terminat contractul, contul poate fi utilizat în continuare.
GdS: Înţeleg că firmele care au cont la Trezorerie sunt obligate să-şi plătească mai întâi dările către stat.
F.B.: Ideea a fost următoarea: primesc bani de la bugetul statului, trebuie să-şi plătească şi obligaţiile la bugetul statului. Noi transmitem soldul contului la Fisc, iar el inventariază toţi agenţii şi ne spune cui să dăm drumul.
GdS: Câte conturi sunt deschise la Trezoreria Dolj?
F.B.: Mii de conturi.
GdS: Există popriri pe conturile din trezorerie ale firmelor sau ale unor instituţii ale statului?
F.B.: Avem, cu titlu executoriu. În fiecare zi, noi dăm situaţia la Fisc şi el ne eliberează titlul pe sumele pe care trebuie să le reţinem.
GdS: Sunt primării cu conturile blocate din cauză că nu au plătit firmele cu care au lucrat?
F.B.: Eu nu ştiu de conturi blocate la această oră, dar problema este că aceste primării sunt obligate să-şi angajeze cheltuieli în limita prevederilor din buget. Şi, în situaţia în care nu au avut bani să plătească, atunci firma respectivă este dezavantajată. Deocamdată, avem arierate la primării pentru 41 de localităţi. Şi Primăria Craiova are arierate de la cele două spitale, „Victor Babeş“ şi „Filantropia“, provenite din programe naţionale de sănătate. La „Babeş“, au datorii pe programul SIDA, iar la „Filantropia“, pe programul de oncologie. Primăriile au datorii din cheltuieli fără acoperire.
Sunt judeţe unde arieratele sunt foarte mari, la noi sunt modeste. Statul, ca să le ajute, a emis o ordonanţă prin care, dacă primăria nu poate plăti, poate face un împrumut din fondurile proprii ale Trezoreriei statului, cu o dobândă de 5%, fără comisioane, şi cu rambursare pe o perioadă de cinci ani.  Faţă de anii precedenţi, sumele cuvenite consiliului judeţean, care avea un cont din care ajuta primăriile să finanţeze coplata unor programe de investiţii din fonduri europene, se acordă cu prioritate pentru stingerea arieratelor. Tot ce este pe proiecte europene nu reprezintă arierata primăriei. Se presupune că, în momentul în care a obţinut contractul din fonduri europene, primăria are şi sumele necesare să poată începe proiectul.
GdS: Şi dacă primăriei nu îi vin banii de la Bucureşti?
F.B.: Sumele îi vin de la Bucureşti, dar trebuie să aibă banii pentru a începe lucrarea şi apoi i se restituie. La 31 ianuarie, arieratele sunt de 5,4 milioane de lei la 21 de localităţi din Dolj. O parte din aceste sume sunt pe programe pentru alimentări cu apă, modernizări de drumuri. Ei, bine, acum primăriile ce au făcut? Au primit nişte sume, dar nu s-au încadrat în ele şi au angajat plăţi suplimentare. Constructorul a emis factura, iar ele nu au putut să o onoreze. S-au făcut lucrări suplimentare, iar acum primăriile figurează cu datorii. Marea problemă în absorbţia fondurilor europene este această necesitate ca unităţile beneficiare de contracte să dispună de banii necesari să înceapă proiectul. Aici este marea problemă. Soluţia ar fi să se împrumute la bănci comerciale, dar problema este că sistemul bancar nu mai este cel care era. A înăsprit condiţiile de creditare. Afacerea băncilor este să cumpere titluri de stat, ele merg pe treaba ăsta, deoarece câştigă mult mai uşor.
GdS: Au solicitat firmele popriri pe conturile acestor primării?
F.B.: Unele da, unele nu. Unele sunt în curs de judecată. Firma se duce la instanţă, care poate dispune poprirea pe conturi. Important este că sumele nu sunt mari. Sunt perspective ca până la 28 martie să fie plătite toate aceste sume.
GdS: Adică?
F.B.: Când le va veni bugetul, au posibilitatea, fără să mai facă alte investiţii, să-şi plătească datoriile.
GdS: Există măcar o primărie care să vrea să beneficieze de ordonanţa guvernului şi să se împrumute la Trezorerie?
F.B.: Nici una. Le-am spus, dar au zis că plătesc din bugetul pe acest an.
GdS: Nu a fost prioritară plata datoriilor şi anul trecut?
F.B.: A fost… şi nu a mai fost. A venit statul, i-a mai ajutat cu bani. Am făcut nişte comisii care au verificat pe teren realitatea acestor arierate pe care le raportează primăriile. În general, primăriile nu au responsabilitatea necesară. Una au în evidenţă şi alta ne transmit nouă. Avem probleme mari din această cauză. Sunt primării care, mergând pe ideea că nu au bani să deconteze facturile, nu le înregistrează în contabilitate. De anul acesta, Ministerul Finanţelor va veni cu un program finanţat de UE începând din septembrie, şi la nivel central se vor prelua toate datele legate de execuţia bugetelor din ţară. Sunt 88.000 de instituţii care vor transmite automat datele la Bucureşti şi ei pot să facă bilanţ cu ele, pot lua ce vor de acolo pentru analize etc. Asta înseamnă că la nivelul acestor primării trebuie să fie nişte oameni competenţi. S-a ajuns la concluzia că majoritatea fondurilor europene se consumă la aceste primării, iar oamenii nu sunt pregătiţi. Prin acest program se pune problema atestării conducătorilor financiar-contabili la toate instituţiile publice, să vedem dacă au cunoştinţele necesare. Şi asta este una dintre cauzele pentru care nu cheltuim fondurile europene. Pur şi simplu, nu mai dă voie primăriilor să mai facă angajări de cheltuieli dacă nu au bani în buget. Le stopează automat prin programul informatic, în Trezorerie. La unele primării, la departamentul financiar, sunt angajate persoane care nu ştiu pe ce lume trăiesc. Ne descurcăm foarte greu cu ei. Încercăm să-i ajutăm pe cât posibil. Primăriile angajează pe cine vor. E drept că nici nu prea sunt oameni, pentru că salariile sunt mici.
GdS: Revenind la firme, ele nu-şi primesc banii la timp de la primării şi figurează cu datorii la bugetul statului. Fiscul le va soma să plătească. Ce vină au firmele că nu-şi primesc banii la timp?
F.B.: Relaţia este făcută între firmă şi primărie, este o relaţie care, de fapt, nu ne interesează pe noi. Pe noi ne interesează ca, în baza declaraţiei pe care o depune la noi, să-şi plătească obligaţiile. Este riscul lui. Referitor la firme, se fac foarte multe plăţi în numerar. Agenţii mai mici preferă să ocolească băncile din cauza comisioanelor, probabil. Noi vrem să primim bani pe toate părţile, dar avem probleme în Trezorerie, pentru că nu e uşor să primeşti o anumită sumă care trebuie numărată, verificată.
GdS: Asta înseamnă că economia merge în Dolj…
F.B.: Din punctul de vedere al indicatorilor pe primele luni, merge. Oamenii şi-au plătit obligaţiile, nu sunt probleme din punctul de vedere al Trezoreriei. Noi ne-am propus să finanţăm la timp cheltuielile de la instituţii, de personal, cu serviciile. Am mers până acolo încât am chemat contabilii şi am discutat cu ei, le-am arătat ce soluţii să adopte. Între bugetul pe anul 2013 şi cel pe 2012 nu este mare diferenţă. Sunt foarte multe primării care au încercat să contracteze fonduri europene, au făcut tot felul de studii care, de fapt, sunt făcute de diverse societăţi de nu ştiu ce fel, au făcut chiar proiecte şi nu s-au aprobat. Dar primăriile au făcut nişte cheltuieli pentru asta. Este o cheltuială legală, problema este că societăţile care au făcut proiectele ar trebui luate la întrebări. Pentru că, în momentul în care faci un contract cu o primărie, primeşti nişte bani, ăla îţi face proiectul, dar dacă proiectul este respins, atunci cine e de vină? Au fost nişte discuţii, iar preşedintele Consiliului Judeţean Dolj a spus că ar trebui stabilite nişte firme pe care să le agreăm şi noi, iar primăria să se orienteze către una dintre ele. Mai ales cum se pune problema acum… Am citit o statistică foarte interesantă care spune că, în perioada 2007-2013, proiecte depuse pe ţară pentru fonduri europene sunt 36.088. Aprobate sunt 11.365 şi finanţate – 9.299.
GdS: Deci, o primărie poate angaja o firmă prietenă, o plăteşte pentru proiect, iar proiectul este prost întocmit…
F.B.: Primăria trebuie să se îndrepte asupra ei. Trebuie să faci o cheltuială ca să începi ceva, dar societăţile care fac aceste proiecte nu ştiu care sunt şi cum sunt….
Mai e o problemă. În bugetul primăriilor, 80% reprezintă sume de la bugetul statului şi doar 20% venituri proprii. Pe acest considerent, eu aş dori să reducem efortul statului pentru finanţarea acestor primării, care trebuie să se ocupe de valorificarea resurselor interne. Avem în Dolj piatră, apă, tot felul de chestii. Nimeni nu se gândeşte la aşa ceva. Să valorificăm întâi resursele de pe plan local şi pe urmă să cerem la stat. Şi, în acelaşi timp, primăriile  trebuie să atragă investitori. Nu am văzut pe nici o parte preocupări în sensul ăsta.