Retrocedările cu scandal de la Şimnic şi Banu Mărăcine sau prelungirea arestării lui Antonie Solomon sunt două dintre subiectele aduse în atenţia ministrului justiţiei, Cătălin Predoiu (foto), de către GdS. Dacă în privinţa sentinţelor complet diferite din cazul retrocedărilor, ministrul a spus că legile neclare sunt de vină, când a venit vorba despre definirea noţiunii de pericol public, Predoiu a lăsat subiectul în aer. Şi asta, deşi inculpaţi care au omorât oameni au fost eliberaţi din arestul preventiv, iar alţii care au furat o găină zac şi acum după gratii. Şi unii, şi alţii au fost judecaţi după aceeaşi noţiune vagă de pericol public.
GdS: Judecătorii de la Craiova, dar şi cei de la instanţe din ţară au dat sentinţe diferite în cazul proceselor care implică retrocedări de terenuri de la staţiuni de cercetare. Cum vă explicaţi acest lucru, mai ales că, recent, Ministerul Justiţiei a anunţat că a solicitat procurorului general să promoveze recurs în interesul legii care să ducă la o practică unitară la nivelul instanţelor în aceste cazuri?
Cătălin Predoiu: Jurisprudenţa neunitară reprezintă ponderea cea mai însemnată în condamnările României la CEDO. Cauzele, în opinia mea, sunt cele care ţin de incoerenţa legislativă. Legislaţia proprietăţii a fost modificată de aproape o sută de ori din 1990 încoace. În aceste condiţii, este foarte greu să vorbeşti de premisele unei jurisprudenţe neunitare. Dacă în anumite cazuri particulare intervin judecăţi greşite nu avem altă garanţie decât instanţa de cenzură, căile de atac. În ceea ce priveşte recursurile în interesul legii, acesta este obiectivul să asigurăm o jurisprudenţă unitară. Dar în privinţa cadrului normativ, cheia este la parlament, pentru că de acolo pleacă problemele de multe ori. Nedreptatea este înscrisă uneori chiar în lege, deci aplicând legea poţi să pronunţi soluţii neechitabile.
GdS: Cum vă explicaţi deciziile diferite ale judecătorilor atunci când este vorba despre mandate de arestare? Unii sunt arestaţi, alţii lăsaţi în libertate? Şi spun asta, luând în calcul cazul primarului Antonie Solomon, care stă în arest de patru luni, şi al altora, care stau în arest de mai bine de un an în urma deciziilor magistraţilor din Piteşti.
C.P.: Probabil o să produc un disconfort, dar nu e politica mea să comentez cazuri particulare. Am atras atenţia recent, cu ocazia unui seminar asupra faptului că în ultima perioadă am avut exemple de soluţii care se băteau cap în cap. Şi atunci am spus: fie e ceva în neregulă în dosarul procurorului, fie în modul în care judecă judecătorii. E un semnal de alarmă pe care îl trag ca ministru. Practica este neunitară. Prezumţia de nevinovăţie trebuie să funcţioneze.
GdS: Sunt schimbări în noul Cod Penal în privinţa arestului preventiv?
C.P.: Noul Cod Penal nu prevede schimbări la arestul preventiv, ci instituţii care să fluidizeze actul de judecată şi să elimine viciile de procedură.
GdS: Există o recomandare din partea organismelor europene în materie referitoare la arestarea şi încătuşarea presupuşilor vinovaţi?
C.P: Nu există o recomandare în acest sens. Sunt diverse păreri în legătură cu aceste dosare. Fiecare are particularităţile lui.
GdS: Vi se pare normal ca suspecţii să fie băgaţi în arest în cătuşe şi plimbaţi prin faţa camerelor de luat vederi, iar apoi să fie eliberaţi?
C.P: Nu e normal lucrul ăsta, l-am acuzat public.
GdS: Credeţi că ar fi normal ca noţiunea de pericol public să fie mai clar definită?
C.P.: Nu putem restrânge judecătorului marja de interpretare. Nu poţi trage o concluzie cu privire la toate dosarele. Probele contează foarte mult. Noi mergem spre celălalt capăt, de a reglementa principiul oportunităţii, de a se da posibilitatea procurorului să decidă dacă este oportun sau nu să înceapă urmărirea penală.
GdS: Ce garanţie puteţi oferi că cele două coduri, penal şi civil, recent promulgate de preşedintele ţării, vor intra în vigoare în toamna anului viitor? Este posibil ca ele să fie date uitării din varii motive, aşa cum s-a mai întâmplat de-a lungul timpului?
C.P.: Este evident că urmăresc aplicarea lor. Nu e treaba mea ca ministru să garantez că vor intra în vigoare, ci că au fost elaborate într-un cadru ştiinţific, de nivel european. Ele au nevoie de anumite condiţii pentru a intra în vigoare, respectiv de îmbunătăţirea logisticii instanţelor şi a resurselor umane (acoperirea locurilor vacante). Dacă sunt îndeplinite, pot intra în vigoare. E o garanţie cu mai multe condiţii. Azi sistemul judiciar, şi aici înţeleg şi magistraţii, nu este pregătit pentru implementarea codurilor. Dacă rezolvăm aceste probleme pe parcurs, atunci da, garantez, intră în vigoare.
GdS: Vor fi bani pentru punerea lor în aplicare, în condiţiile în care guvernul nu are bani să plătească pensiile şi salariile?
C.P.: Dacă la jumătatea lui 2011 se întâmplă nu ştiu ce cu bugetul României, atunci nu e responsabil din partea mea să vă spun, domne', ştiţi, sigur vor intra în vigoare. Problema se pune invers. Nu faci justiţie de câţi bani îţi propui, ci faci justiţie de nivel european. Vom face un studiu de impact sub aspectul resurselor umane şi logisticii. Evaluăm că schema de personal ar trebui crescută, dar nu foarte mult, în schimb ar trebui să accelerăm programele de investiţii, astfel încât sediile să corespundă. Foarte multe proceduri se desfăşoară în camera de consiliu, deci avem nevoie de mai multe săli, eventual vom construi sedii secundare. A existat o neîncredere cu privire la punerea lor în practică. Această neîncredere publică legată de coduri, acest pesimism şi scepticism cinic pe care îl văd chiar pe faţa dumneavoastră a condus şi la opinia că nimic nu se va face în privinţa acestor coduri. Eu vă spun că se face. Până la acel termen, octombrie 2011, este obligaţia magistraţilor să asimileze acel conţinut normativ. Resurse financiare vor fi pentru că justiţia trebuie să fie o prioritate. Termenele de judecată foarte lungi, procedurile complicate creează o stare de nemulţumire, o imagine nepotrivită pentru justiţie. Când s-a discutat despre data de intrare în vigoare a codurilor au fost luate în calcul mai multe date. Noi am fixat în guvern această dată, plecând de la premisa că în bugetul din 2011 şi 2012 va fi reflectat acest obiectiv, respectiv mai mulţi bani pentru justiţie. În discuţiile legate de cadrul bugetar pe termen mediu am convenit în guvern ca justiţia să fie un domeniu prioritar. Asta înseamnă că prioritar fondurile vor merge către justiţie. Aceşti bani nu că vor fi, trebuie să fie…
