Pentru a preîntâmpina eventualele situaţii neplăcute care ar putea apărea la secţiile de votare, Gazeta de Sud vă prezintă principalele reguli pe care trebuie să le urmaţi la referendumul de mâine, dar şi sancţiunile pe care le-aţi putea suporta în cazul în care încălcaţi normele legale privind votarea.
Buletinul de vot
Buletinul de vot la referendumul de mâine este o coală format A5, adică de mărimea unui caiet obişnuit, pe care este înscris textul "Sunteţi de acord cu demiterea preşedintelui României, domnul Traian Băsescu? " În partea din dreapta, sunt două casete, cu variantele de răspuns DA şi NU.
Alegerea opţiunii se face prin aplicarea ştampilei în căsuţa respectivă. Astfel, ştampila aplicată în căsuţa DA înseamnă că alegătorul s-a pronunţat în favoarea demiterii preşedintelui. Ştampila aplicată în căsuţa NU înseamnă că alegătorul a decis ca Traian Băsescu să fie repus în funcţie.
Secţiile de votare vor fi deschise de la ora 8.00 până la ora 20.00.
Reguli privind votarea
Dacă doriţi să vă exprimaţi votul la referendum, trebuie să vă prezentaţi la secţia de votare unde sunteţi înscris pe listele permanente de alegător, pentru că nu veţi putea vota la o altă secţie din aceeaşi localitate. În schimb, dacă sunteţi în altă localitate, veţi putea vota la orice secţie, pe o listă suplimentară.
La secţia de votare, veţi prezenta actul de identitate, iar reprezentantul Biroului Electoral vă va căuta numele pe lista electorală permanenta a secţiei. În situaţia în care numele dumneavoastă nu figurează pe această listă, veţi fi trecut pe o listă suplimentară.
După verificarea actului de identitate, veţi primi un buletin de vot şi o ştampilă cu menţiunea VOTAT. Pentru a fi valabil, buletinul de vot trebuie să aibă imprimat pe verso ştampila de control a secţiei. Fără aceast însemn, votul e nul.
Cu buletinul de vot şi ştampila, veţi merge în cabina de votare, unde veţi aplica ştampila într-una din cele două căsuţe. Dacă aţi greşit la aplicarea ştampilei pe buletin, aveţi dreptul să cereţi o singură dată un alt buletin de vot. Înainte de a-l introduce în urnă, buletinul de vot trebuie îndoit astfel încât opţiunea exprimată de alegător să nu fie vizibilă.
După ieşirea din cabina de vot, ştampila se returnează reprezentantului Biroului Electoral, iar acesta vă va aplica pe actul de identitate timbrul cu menţiunea "VOTAT 19 mai 2007" sau ştampila de control a secţiei de votare.
Votul în situaţii speciale
La referendum au dreptul să participe toţi cetăţenii români care au împlinit 18 ani până în ziua votului. Există, însă, şi persoane care, din diverse motive, nu-şi pot exercita acest drept în condiţii normale. Spre exemplu, deţinuţii cărora li s-a interzis exercitarea drepturilor electorale nu vor putea vota la referendum. Dar alte categorii de persoane, aflate în detenţie preventivă sau condamnate fără interzicerea exercitării drepturilor electorale, îşi pot exprima opţiunea prin intermediul urnei mobile, însă numai la solicitarea lor.
În spitale, în ziua referendumului vor exista 250 secţii de votare. Ministerul Sănătăţii a anunţat că va face pe 19 mai o evidenţă a persoanelor internate care vor să voteze, iar aceste liste vor ajunge la Birourile Judeţene, de unde vor fi trimise urne mobile.
O situaţie deosebită este întâlnită şi în cazul persoanelor care, din motive temeinice, nu pot vota singure. Aceşti cetăţeni au dreptul să cheme în cabina de votare un însoţitor care să îi ajute.
Referendumul în străinătate
Potrivit Ministerului Afacerilor Externe, buletinele de vot pentru secţiile din străinătate au fost repartizate în funcţie de numărul de români estimat de şefii misiunilor diplomatice. Cele mai multe au fost trimise în Spania – 187.200 – , apoi în Italia şi Franţa. În total, 178 de secţii de votare vor fi deschise în afara ţării. La propunerea Ambasadei de la Roma, a fost aprobată deschiderea a încă două secţii de votare, respectiv la Roma şi la Bari. În total, în Roma vor fi deschise nouă secţii. Coordonatele tutoror secţiilor de votare au fost postate pe site-ul MAE, secţiunea Referendum 2007.
Votul în străinătate se va face pe baza actului de identitate, paşaportului sau a titlului de călătorie. Pentru exercitarea dreptului de vot, cetăţenii români aflaţi în străinătate vor completa o declaraţie pe propria răspundere din care să reiasă că nu au mai votat în altă parte, pe baza altui act de identitate. Formularul standard se află pe site-ul MAE şi va fi pus la dispoziţia cetăţenilor români, la momentul prezentării la vot sau poate fi descărcat de pe site şi completat în avans.
Cetăţenii români care nu dispun de un act de identitate valabil trebuie să se adreseze secţiilor consulare şi să solicite din timp eliberarea unor titluri de călătorie. Aceste documente pot fi eliberate de consulatele onorifice sau la secţiile de votare deschise în afara misiunilor.
Sancţiuni
În ziua votului, există anumite restricţii reglementate prin lege. Cei care nu respectă restricţiile impuse de lege cu privire la procedura votului riscă sancţiuni aspre.
Astfel, persoanele care oferă bunuri sau bani alegătorilor, în scopul de a-i determina să voteze într-un anume fel sau să nu voteze riscă să primească până la 5 ani de închisoare. Aceeaşi pedeapsă este prevăzută de lege şi în cazul celor care vor vota de mai multe ori sau merg la scrutin fără a avea drept de vot.
Legea referendumului prevede şi sancţiuni dure, de până la 7 ani de închisoare, pentru cei care fraudează alegerile, prin tipărirea şi utilizarea de buletine de vot false, introducerea în urnă a unui număr suplimentar de buletine decât cele votate de alegători sau falsificarea prin orice mijloace a documentelor de la birourile electorale. Tot cu până la şapte ani de puşcărie se sancţionează atacul prin orice mijloace asupra localului secţiei de votare, furtul urnei sau al documentelor electorale, dacă fapta nu constituie o infracţiune mai gravă, conform Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului.
Ce se întâmplă după referendum
Situaţia în urma referendumului din 19 mai va fi tranşată de Curtea Constituţională, care trebuie să valideze rezultatul consultării populare. Tot Curtea Constituţională va constata demiterea sau reîntoarcerea lui Traian Băsescu la Cotroceni. În termen de 24 de ore de la centralizarea rezultatelor referendumului, Biroul Electoral Central le trimite Curţii Constituţionale, pentru validare.
În cazul în care votul a fost împotriva demiterii lui Traian Băsescu, Curtea constată că interimatul funcţiei de preşedinte nu se mai justifică.
Dacă populaţia s-a pronunţat pentru demiterea lui Traian Băsescu, Curtea Constituţională va prelungi interimatului funcţiei prezidenţiale.
După ce Curtea se va pronunţa asupra validităţii referendumului, Parlamentul va lua act de acest lucru.
