Oltenii si locuitorii judetelor invecinate ar face bine sa inceteze sa-si mai planifice concediile hat-departe, peste hotare, pe bani multi si cu sacrificii financiare, pentru ca peste numai citiva ani vor putea sa isi petreaca vacantele mult visate la o aruncatura de bat, chiar in localitatea doljeana Gighera. Nu e banc, ci rezultatul pe care ar trebui sa il aiba proiectele facute de autoritatile locale, bazindu-se pe finantare de la Uniunea Europeana, printr-un program Phare. Si daca rasfoiesti dosarul cu „planurile de bataie“, impresionant atit prin grosime, cit si prin „buchea“ englezeasca (semn clar de „greutate“ si importanta maxima!), chiar ca trebuie sa fii vreun Toma necredinciosul ca sa te mai indoiesti ca, peste patru, cinci ani, ce e scris pe hirtie o sa se transforme in realitate si Gighera va deveni un punct de referinta nu pentru judet, ci chiar pentru tara, unde turistii autohtoni, dar mai ales cei straini vor da iama an de an si isi vor lasa economiile, spre gloria si prosperitatea turismului romanesc! …Sau cel putin asa spun autoritatile locale care, pentru a fi mai convingatoare, au si adus primele 11 casute de lemn, pentru care au platit (partea lor de bani) 5.500 de euro.
Planuri… „ce n-a vazut Parisul“!
Punctul de plecare a fost faptul ca imprejurimile au avut intotdeauna „potential“ si ca niste bani bine investiti ar fi putut readuce faima comunei cunoscuta cindva pentru apele clorosulfuroase si pentru padurea de la Zaval, cintata pina si de lautari.
Cine se gindeste insa la un camping amarit si la citeva amenajari marunte se insala amarnic, pentru ca proiectul privind complexul balnear si satul de vacanta este ceva… „ce n-a vazut Parisul“. Debarcader, piscine, parcari, ring de dans, constructii in padure, alei betonate pe care turistii se vor plimba pe jos sau cu bicicletele, restaurante cu specific pescaresc si nu numai, bungalow-uri, terenuri de sport, aranjamente florale, magazine, sauna, sali de biliard si de fitness sint numai citeva dintre obiectivele menite sa atraga turistii. Si pe linga toate acestea exista si complexul balnear dotat cu piscine, sali amenajate pentru tratamente cu ultraviolete, ultrasunete, bai de plante, masaj.
Gighera nu este singura localitate cuprinsa in proiect, planurile extinzindu-se si la Ostroveni si Bechet.
75% de la Uniunea Europeana… sa traiasca!
„Noi speram ca totul sa iasa asa cum trebuie. O sa fie un lucru bun pentru localitate si pentru oameni. Se vor crea cel putin 60 de locuri de munca si o sa fie si o modalitate de a-i atrage pe cei plecati la oras. Este un privilegiu pentru noi ca Gighera, cu padurea Zaval, sa se numere printre cele patru parcuri, la nivel national, luate in calcul de Uniunea Europeana pentru a desfasura acest proiect. Acesta este, desigur, meritul zonei, cu flora si fauna deosebite, al prezentei stejarului in zona de lunca si al fostului complex balnear, cu renumitele ape de la Gighera, care a ramas o ruina din 1940. Apele si-au pastrat insa calitatile terapeutice, putind vindeca peste 60 de boli.
Ultima analiza s-a facut in 1996, la Institutul de Balneologie si Fiziologie din Bucuresti“, a spus entuziasmat viceprimarul Aurel Voinea.
Avind in vedere perspectivele, aproape ca nu mai conteaza ca cifra care reprezinta valoarea proiectului are in coada nenumarate zerouri, mai ales ca numai 25% din ea va fi suportata de catre consiliul judetean si de cel local. Restul de 75% va fi trecut pe „factura de plata“ a Uniunii Europene.
Idealistii spera ca pina in anul 2007 satul de vacanta si complexul balnear sa fie date in folosinta. Dar cum optimistii sint cam rari pe la Gighera, locuitorii nu se grabesc deloc sa-si faca planuri de viitor marete si prospere….
„Ca au mai zis o data ca fac nu stiu ce minunatii de amenajari prin parcul de la Zaval si, in afara de vorbe, nu s-a miscat nici o creanga din copacii de
p-acolo!“, mormaie un mosneag asezat la poarta cu urechile pilnie la tot ce se vorbeste pe drum. „Lasa, tataie, ca si zvonurile sint bune la ceva! Tot voiam eu sa-mi vind casa si nu stiam cum sa fac sa iau un pret mai bun pe ea“.
