Microbiomul intestinal a devenit una dintre cele mai discutate teme din medicină și wellness. De la influenceri care promovează suplimente nedovedite până la produse care promit „bacterii bune”, intestinul este prezentat tot mai des ca un centru-cheie al sănătății. Dar dincolo de tendințe, cercetătorii analizează o ipoteză cu implicații profunde: legătura dintre sănătatea intestinală și procesul de îmbătrânire.
Un experiment personal: ce spune propriul intestin despre viitor
După luni de documentare, autorul investigației a ajuns la Spitalul St Mary’s din Londra pentru a-și analiza microbiomul intestinal. Sub îndrumarea profesorului James Kinross, chirurg colorectal la Imperial College London, o probă de scaun a fost folosită pentru a evalua diversitatea bacteriilor din intestin – un indicator-cheie al sănătății.
Verdictul: un microbiom „în general sănătos”, dar cu semne de avertizare, potrivit BBC. Analiza a arătat prezența unor bacterii asociate cu riscuri cardiovasculare și o „vârstă intestinală” cu aproximativ cinci ani mai mare decât vârsta biologică.
Centenarii și secretul diversității bacteriene
Cercetările asupra persoanelor extrem de longevive susțin importanța microbiomului. Maria Branyas Morera, care a trăit până la 117 ani, consuma zilnic iaurt și avea un nivel ridicat de bacterii benefice, potrivit unui studiu realizat după moartea sa.
Studii similare, inclusiv unul publicat în Nature în 2022, arată că centenarii au un microbiom intestinal mult mai divers decât adulții mai tineri. Această diversitate este asociată nu doar cu longevitatea, ci și cu o bătrânețe mai activă și mai rezilientă.
Intestinul, o „grădină” care se degradează odată cu vârsta
Dr. Mary Ni Lochlainn, medic geriatru la King’s College London, compară microbiomul cu o grădină: cu cât este mai divers, cu atât este mai sănătos. Problema este că, odată cu înaintarea în vârstă, diversitatea bacteriană tinde să scadă.
Persoanele care reușesc să își mențină această diversitate până la vârste înaintate trăiesc mai mult și se recuperează mai bine după boli sau accidentări.
Poți „întineri” intestinul prin dietă?
Specialiștii spun că da, dar cu rezerve. Dieta joacă un rol important, alături de genetică și stilul de viață. Recomandările includ:
- consumul de ulei de măsline bogat în polifenoli
- pește gras („pește albastru”) bogat în acizi grași
- alimente fermentate precum chefirul și kombucha
- evitarea zaharurilor rafinate și a alimentelor ultra-procesate
Profesorul Manel Esteller subliniază că dieta poate influența atât durata vieții, cât și calitatea acesteia, deși impactul variază de la persoană la persoană.
Un plan alimentar pentru un intestin mai sănătos
În urma analizei, autorul a urmat un plan personalizat conceput de un dietetician, axat pe semințe, fructe bogate în fibre, legume verzi, leguminoase și pește. Scopul: stimularea diversității bacteriene într-un interval de câteva săptămâni.
Profesorul Kinross avertizează însă că schimbările trebuie să fie consecvente și semnificative. Ajustările ocazionale nu sunt suficiente pentru a produce efecte reale asupra microbiomului.
Intestinul: cauză sau efect al îmbătrânirii?
O întrebare rămâne deschisă: un microbiom divers ne face mai sănătoși la bătrânețe sau o stare generală bună favorizează un microbiom divers? Studii recente pe animale, inclusiv transplanturi fecale între șoareci tineri și bătrâni, sugerează că bacteriile intestinale pot influența direct procesul de îmbătrânire.
Concluzie: o piesă importantă dintr-un puzzle mai mare
Deși cercetările sunt promițătoare, medicii avertizează că sănătatea intestinală este doar o parte a tabloului general. Exercițiile fizice, evitarea fumatului, genetica și alți factori ai stilului de viață rămân esențiali.
Pentru autor, experiența a fost un semnal de alarmă: intestinul nu este o soluție miraculoasă, dar poate fi un aliat important în încercarea de a îmbătrâni mai bine.
Citește și: Martori oculari dezvăluie represiunea sângeroasă din Iran: „Au continuat să ucidă”
