Prof. dr. Jules Angst, unul dintre cei mai mari specialiști din lume în domeniul psihiatriei, a fost ieri în Craiova, cu ocazia unui simpozion găzduit de Universitatea de Medicină și Farmacie, ocazie cu care a primit și titlul de Doctor Honoris Causa. El a vorbit în cadrul unui interviu despre situația sistemului de psihiatrie din lume și din România, dar și despre viitorul acestui domeniu.
GdS: Statisticile Organi-zației Mondiale a Sănătății arată că din ce în ce mai mulți oameni suferă de boli psihice. De ce se întâmplă acest lucru?
J.A.: Fiecare dintre noi are o problemă, unul are probleme de vedere și poartă ochelari, altul are nevoie să meargă la stomatolog. Se întâmplă ca unii oameni să aibă probleme psihice. Nici unul dintre noi nu este 100% sănătos. Creierul este cel mai complex și important organ și din această cauză limita dintre ce este normal și patologic poate fluctua. Tocmai de aceea numărul persoanelor bolnave psihic crește.
GdS: Cum găsiți dumneavoastră domeniul psihiatriei la nivel mondial, în acest moment?
J.A.: Cu siguranță, s-au făcut foarte multe progrese. Lucrez în domeniul psihiatriei de peste 50 de ani și îmi dau seama cât de multe s-au realizat în ultimele decenii. Dar, cu siguranță, mai sunt multe frontiere de cucerit.
GdS: Care ar fi aceste frontiere?
J.A.: Cred că nu este vorba numai de noi descoperiri, ci mai degrabă de perspectiva umană, de dorința de a îndepărta problemele pacienților, dar și pe cele ale personalului medical. Ar trebui să realizăm că psihiatria este o disciplină medicală, ca și neurologia sau medicina internă.
„În acest domeniu, cercetarea este avansată în România“
GdS: Ne-ați vorbit despre sistemul de psihiatrie, în general. Cum vi se pare sistemul din România, din ce ați apucat să cunoașteți?
J.A.: Nu îl cunosc în detaliu, evident. Dar ceea ce am observat și este foarte important, este apropiere dintre medici și pacienți. Am remarcat faptul că personalul medical nu lucrează numai pe calculator, ci dedică timp relației cu pacientul. În plus, în acest domeniu, cercetarea este avansată în România, după cum am văzut astăzi.
GdS: Din păcate, în România, sunt mulți tineri care se confruntă cu afecțiuni psihice. Cum puteți explica acest lucru?
J.A.: Stilul de viață agitat și stresul zilnic pot să fie unii dintre factorii cauzatori. Dar am observat că oamenii sunt mult mai conștienți când vine vorba de afecțiunile din domeniul psihiatriei, psihologiei. Dar depinde și de fiecare în parte.
„Sprijinul familiei este foarte important pentru bolnavii psihic“
GdS: În general, românii sunt reticenți în a recunoaște că se confruntă cu o afecțiune psihică. Ce le-ați recomanda celor care se află în această situație, dar refuză să recunoască și să meargă la medic?
J.A.: Aici intervine și sprijinul familiei, care este foarte important pentru bolnavii psihic. De altfel, este foarte important ca familia să îi ajute, să îi creadă, să îi susțină. La fel de importantă este și stigmatizarea cu care se confruntă bolnavii. Dacă te doare ceva, te duci la medic, iei o pastilă. Același lucru trebuie să se întâmple și atunci când o persoană suferă de depresie. Primul lucru pe care trebuie să îl facă pacientul este să caute ajutorul specialiștilor.
GdS: Sunteți unul dintre cei mai mari medici psihiatrie. Ce le recomandați tinerilor medici care au îmbrățișat acest domeniu, astfel încât lucrurile să înregistreze o evoluție?
J.A.: Cred că ei ar trebui să pună mai mult accent pe recunoaștere simptomelor fizice, nu doar pe cele psihologice. Viitorii medici trebuie să educe pacientul în domeniul psihopatologiei, să vorbească mult cu el pentru a afla cât mai multe despre viața lui, despre ceea ce i se întâmplă și ceea ce simte. Nu să petreacă doar zece minute cu el și să îi dea repede o rețetă. Trebuie, de asemenea, ca doctorul să își individualizeze relația cu fiecare pacient pentru că fiecare are propria experiență. Fiecare bolnav este unic și abordarea medicului trebuie să fie customizată.
„În prezent, focusul este pe cercetarea creierului“
GdS: Ca în toate domeniile, și aici este nevoie de evoluție, iar aceasta este dată și de nivelul cercetării. Cum stăm din acest punct de vedere la nivel mondial?
J.A.: Cercetarea are întotdeauna ținte specifice. De exemplu, în acest moment, focusul este pe cercetarea creierului. Evident, va trebui să mergem mai departe și să avem în vedere întreg organismul. În prezent, cercetării îi lipsește abordarea longitudinală și asta pentru că orice persoană este suma acțiunilor sale din copilărie, adolescență. Încă, nu s-a făcut nici un studiu pe un lot reprezentativ de persoane normale în care să fie urmărită toată evoluția, simptomele somatice și psihologice pe care oamenii le-au trăit de-a lungul vieții.
Despre Jules Angst
Jules Angst a urmat cursuri medicale în domeniul psihiatriei în Zurich, sub tutela mentorului său, profesorul Manfred Bleuler (fiul și elevul lui Eugen Bleuler). În perioada 1969-1994, Jules Angst a fost profesor de psihiatrie clinică la Facultatea de Medicină a Universității din Zurich și șef al Departamentului de Cercetare de la Spitalul Psihiatric Universitar Zurich.
Jules Angst și-a continuat neîntrerupt cercetările, la Psychiatrische Universitätsklinik. Până în 2003 a îndeplinit funcţia de preşedinte al Forumului European pentru Bipolaritate, asociaţie care în prezent se numeşte Forumul Internaţional pentru Psihoză şi Bipolaritate. Contribuțiile sale științifice includ 15 cărți (ca autor și/sau editor), 154 de capitole de carte și 539 de articole de ziar.
