Premierul Victor Ponta a declarat, marţi, că guvernul intenţionează să renunţe la programul „Laptele şi cornul“, iar banii folosiţi vor fi direcţionaţi către programele after school, care ar putea fi puse în aplicare din toamnă. Reprezentanţii şcolilor au păreri pro şi contra despre suspendarea programului „Laptele şi cornul“.
Programul „Laptele şi cornul“ este privit diferit de managerii de şcoli. În Craiova, directorii unităţilor de învăţământ spun că elevii aruncă produsele sau, pur şi simplu, le lasă în bănci. „Este aproape imposibil ca unui copil să-i placă să consume lapte şi corn zilnic, la grădiniţă, apoi în clasele primare şi chiar la gimnaziu. Cornurile respective sunt simple, nu au cremă sau alt gen de umplutură. Sunt mai mult pâine şi la scurt timp după ce au fost distribuite în unităţile de învăţământ nu au mai prezentat interes pentru copii“, a precizat directorul Şcolii „Gheorghe Ţiţeica“ din Craiova.
În mediul rural, laptele şi cornul sunt consumate în special de copiii din clasele primare, fapt susţinut inclusiv de managerul Şcolii din Mârşani. „Aceste produse se distribuie în pauza mare şi ce pot să spun este că sunt consumate de copiii mai mici, până la clasele primare. Cei mari au altă atitudine, se joacă cu ele. În concluzie, sunt bani aruncaţi pe geam în cazul lor“, a precizat profesorul Marcel Gugu, directorul adjunct al Şcolii cu clasele I-VIII Mârşani.
After school, greu de realizat
Din toamnă, distribuirea laptelui şi cornului ar putea fi sistată. Elevii vor trece pe program after school, care înseamnă opt ore de activitate la şcoală. În prima parte se vor preda lecţiile, iar în cea de a doua parte vor fi asistaţi de un cadru didactic pentru pregătirea temelor. Între cele două etape, elevii vor avea şi o pauză de masă, aspect care ridică multe semne de întrebare. Mulţi directori de şcoli consideră aproape imposibilă aplicarea acestei măsuri. „Pentru a asigura prânzul, este nevoie de săli de mese. În plus, apare şi Sanepidul, care cere gresie, frigidere, chiuvete, altfel nu ne dă autorizaţii de funcţionare, iar noi nu avem spaţiu necesar pentru aşa ceva. Eu am amenajat decât o sală mică, pentru 30 de elevi, care intră să mănânce în două ture. Lucrurile se complică foarte mult. O să apară şi nemulţumiri ale părinţilor referitoare la calitatea mâncării. La programul after school am schimbat de zece ori firma de catering până acum. Nu avem bucătărie să pregătim mâncarea în şcoală“, a mai spus directorul Şcolii „Gheorghe Ţiţeica“ din Craiova.
Servirea prânzului la şcoală este o măsură dificilă şi în mediul rural. „Avem peste 500 de elevi şi nu avem spaţiu pentru masă“, a declarat directorul de la Şcoala din Mârşani.
Managerii unităţilor de învăţământ mai spun că „la clasele primare, cel puţin în mediul rural, programul «Laptele şi cornul» ar putea continua fără probleme pentru că elevii consumă produsele la şcoală şi chiar şi acasă“.
