Lacul de acumulare „Valea Sadului“ ar fi trebuit să fie cel mai mare baraj de pe râurile interioare din Europa, dar, după 20 de ani de la începerea lucrărilor, nu este decât o imensă groapă.
La marginea comunei Schela se întinde o imensă groapă şi pătrunde până pe teritoriul oraşului Bumbeşti. Aici ar fi trebuit să se afle un lac de acumulare, cel mai mare din Europa. Proiectul barajului „Valea Sadului“, de pe râul Jiu, a fost conceput în perioada regimului comunist şi era de-a dreptul impunător. Barajul trebuia să se întindă pe o suprafaţă de 1.400 de hectare şi să cuprindă 353 de milioane de metri cubi de apă, astfel încât ar fi fost cel mai mare din Europa, de pe râurile interne. Lacul urma să se întindă pe teritoriul a două localităţi, Schela şi Bumbeşti-Jiu, şi să acopere ruinele arheologice ale Castrului Roman.
În anul 1988 a început organizarea de şantier, iar în 1989 au demarat lucrările. Termenul de finalizare a barajului era de patru ani şi jumătate, dar, după 20 de ani, nu este realizat nici pe jumătate. După Revoluţie, proiectul a fost refăcut şi s-a renunţat la dimensiunile iniţiale. Ritmul lucrărilor s-a redus treptat, iar de cinci-şase ani sunt întrerupte. Primarul comunei Schela, Aristide Şerbănescu, spune că proiectul nu este realizat nici măcar pe jumătate: „Lucrările nu sunt finalizate nici 50%. S-a mai lucrat la centrală, dar, de aproximativ şase ani, nu se mai munceşte deloc“.
Investiţia este realizată de societatea Hidroelectrica. Noul termen de finalizare comunicat autorităţilor locale este anul 2017.
Localnicii au sărăcit
Oamenii din satul Sâmbotin, care locuiesc în apropierea gropii, au sărăcit după ce zăvoiul unde veneau cu animalele la păscut a fost înghiţit de excavatoare. „Aici, unde este acum groapa, era zăvoiul. Înainte, aproape fiecare familie din satul Sâmbotin avea animale şi îşi asigura în acest fel existenţa, dar acum această ocupaţie a dispărut pentru că oamenii nu au mai avut unde să vină cu vitele la păşunat“, a precizat Aristide Şerbănescu.
Pe fundul aşa-zisului baraj se află un drum comunal care face legătura cu oraşul Bumbeşti-Jiu. Acesta s-a degradat, iar autorităţile locale nu pot face nimic pentru repararea lui. Nu pot fi alocate fonduri pentru că drumul face parte din proiectul barajului şi va fi acoperit de ape dacă lacul de acumulare va fi în cele din urmă finalizat.
Pe fundul gropii încă sunt ruinele fostei şcoli generale, care a funcţionat aici mai mulţi ani după ce lucrările au început. Copiii erau nevoiţi să înveţe în zgomotul făcut de utilaje. Până la urmă, la intervenţia autorităţilor judeţene şi locale, societatea Hidroelectrica, beneficiara investiţiei, a alocat fondurile necesare şi s-a construit, lângă sediul primăriei, o clădire modernă.
Oamenii, mutaţi cu forţa
Mai multe familii din satul Sâmbotin au fost scoase aproape cu forţa din gospodării, pentru a face loc barajului „Valea Sadului“. Au primit sume derizorii pentru proprietăţile pe care le aveau.
Familia Penescu a trăit o adevărată dramă, fiind ameninţată că, dacă nu se mută şi nu acceptă preţul oferit pe casă, locuinţa va fi demolată. Utilajele erau la poarta gospodăriei şi scormoneau pământul din jur ameninţător. Supusă acestor presiuni, familia Petre şi Elena Penescu a cedat. Au primit pe casa lor o fântână pe pământul mănos şi doar 6.000 de lei, bani cu care nu au putut face mare lucru. Oamenii cred şi acum că s-a făcut o mare nedreptate. „În anul 1996 ne-am mutat. Am fost forţaţi să ne mutăm. Au băgat utilajele până la poarta casei şi ne-au ameninţat că, dacă nu semnăm, intră şi demolează casa fără să primim nimic. Ne-a fost teamă şi am semnat. Acum e prea târziu. Am fost despăgubiţi pentru o casă cu trei camere, hol, bucătării, fântână, vie şi terenuri cu 6.000 de lei. Peisajul era superb pentru că locuiam chiar lângă pădure şi se vedeau munţii. Ce puteam face cu aceşti bani? Ne-am mutat în casa părintească a mamei mele“, a spus Elena Penescu, de 55 de ani.
Am încercat să aflăm un punct de vedere şi de la reprezentanţii societăţii Hidroelectrica în privinţa strămutărilor forţate şi a modului în care va continua investiţia, însă am obţinut doar promisiunea că vom primi în scris un răspuns la întrebările noastre.
Lacuri pe fundul gropii
Mai multe lacuri s-au format în urma excavărilor, iar unul dintre acestea reprezintă o atracţie a zonei în perioada de vară. Aici vin foarte multe persoane, chiar şi din judeţul Hunedoara. Lacul a fost preluat de Primăria Schela, care l-a concesionat unui agent economic. Astfel, pe unul dintre maluri au fost amenajate o plajă cu şezlonguri, o terasă şi chiar o trambulină.
