Un grup de rebeli ceceni inarmati au luat ostatici miercuri seara, la Moscova, citeva sute de persoane care se aflau intr-o sala de teatru, cerind incetarea razboiului din Cecenia. Operatiunea a fost revendicata de o grupare cecena condusa de Movsar Baraiev, nepotul unui lider militar cecen, Arbi Baraiev, ucis anul trecut, potrivit site-ului cecen kavkaz.org, care a revendicat luarea de ostatici.
Potrivit site-ului citat, Movsar Basaiev conduce un comando din care fac parte si „vaduve ale unor luptatori ceceni“. Comandoul a minat sala in care se afla aproape o mie de persoane.
Liderul comandoului cecen este citat de site-ul kvkaz.org afirmind ca autorii luarii de ostatici sint angajati pe viata si pe moarte in misiunea de la Moscova. „Luptatorii ceceni au ajuns la Moscova pentru a muri, nu pentru a trai“, afirma liderul cecen. Comandoul solicita, in schimbul eliberarii ostaticilor, incheierea conflictului din Cecenia si retragerea rapida a fortelor militare ruse din republica separatista.
Cei aproximativ 30-40 de agresori, printre care si femei, inarmati cu arme automate si avind asupra lor explozivi, au sosit cu mai multe vehicule, in jurul orei 21.00, in incinta cladirii Salii Palatului, unde citeva sute sute de persoane asistau la o reprezentatie de succes.
Initial, spectatorii au crezut ca aparitia persoanelor inarmate si care trageau focuri de arma in aer facea parte din scenariul comediei muzicale Nord-Ost, care se juca pe scena. Agresorii i-au informat insa pe spectatori ca sint ostatici si le-au dat voie sa-si sune rudele si familiile pe telefoanele celulare, pentru a le informa despre situatie.
In continuare, agresorii au instalat dispozitive explozive in mai multe puncte din cladire si ameninta ca vor arunca in aer teatrul, in cazul unei tentative de interventie din partea fortelor de ordine. Potrivit informatiilor furnizate de mai multe persoane din interior, agresorii poarta centuri cu explozibili si ameninta ca vor executa zece ostatici daca vreunul dintre ei va fi ucis sau ranit de politie. Autoritatile ruse au mobilizat toate efectivele de politie din Moscova, iar trupele de interventie antiterorista Alfa ale Ministerului de Interne s-au instalat in dispozitiv in jurul cladirii teatrului.
„Daca nu se retrag rusii din Cecenia, ostaticii vor fi omoriti“
Membrii comandoului cecen au amenintat ca-i vor impusca pe ostatici daca Rusia nu-si retrage fortele din Cecenia, a declarat ieri Maria Skolnikova, una dintre persoanele aflate in custodia rebelilor.
„Situatia devine tensionata. Cererile teroristilor capata aspectul unor ultimatumuri. Ei spun: <<voi sinteti aici de mai mult de zece ore, iar guvernul vostru nu a facut nimic pentru a va elibera (…)>> Principalul este retragerea trupelor din Cecenia. Daca nu se vor retrage, vor impusca oamenii“, a declarat femeia, de profesie medic. O alta femeie care se numara printre ostatici a declarat ca rebelii vor impusca in fiecare ora zece persoane daca solicitarile lor nu vor fi indeplinite.
Comandoul cecen a acordat ieri sapte zile autoritatilor ruse pentru incetarea ostilitatilor din Cecenia si pentru retragerea trupelor, in caz contrar amenintind ca vor arunca in aer teatrul, potrivit site-ului separatist kavkaz.org. Comandoul a afirmat ca a ucis ieri dimineata, in jurul orei 6.00, un politist care se apropia de intrarea in teatru.
Vladimir Putin: „Cea mai mare operatiune de luare de ostatici din lume“
Presedintele rus, Vladimir Putin, considera ca operatiunea de luare de ostatici, de la Moscova, a fost planuita in centre teroriste din strainatate si ca este cea mai importanta operatiune de luare de ostatici, nu numai din Rusia, ci din lume.
„Nu exista nici o indoiala ca aceiasi criminali care au terorizat, timp de multi ani, Cecenia cer acum incetarea operatiunilor de razboi. Obiectivul serviciilor noastre de securitate si al serviciilor speciale este de a pregati eliberarea ostaticilor, garantind in acelasi timp maximum de securitate“, a mai precizat seful de stat.
Presedintele a refuzat orice dialog cu separatistii ceceni, pe care i-a acuzat ca ar avea legaturi cu organizatiile teroriste internationale, cum ar fi Al-Qaida. El a acuzat Georgia ca tolereaza prezenta, pe teritoriul sau, a unor baze a rebelilor ceceni. Comandoul cecen a eliberat, cu putin timp inainte de declaratiile presedintelui Putin, cinci ostatici, printre care un cetatean strain. Este vorba despre un britanic, care a iesit insotit de doi reprezentanti ai Comitetului International al Crucii Rosii (CICR). El a primit ingrijiri la fata locului, intr-o ambulanta. Ceilalti patru ostatici – trei copii si o femeie – au iesit din imobil in compania deputatului rus Iosif Kobzon, un foarte cunoscut cintaret. Autorii luarii de ostatici au propus sa elibereze zece ostatici in schimbul unui deputat rus.
Ostaticii ii cer lui Vladimir Putin sa raspunda solicitarilor comandoului
Un ostatic din Moscova a primit permisiunea de a da citire, in fata camerelor de luat vederi ale postului de televiziune TVS, unei petitii adresate presedintelui rus Vladimir Putin, in care i se cere sa puna capat razboiului din Cecenia.
„Va cerem sa opriti razboiul din Cecenia. Aveti pe constiinta vietile noastre. Va cerem sa luati o decizie rationala, sa opriti razboiul din Cecenia. Gata cu razboaiele, vrem pacea! Sintem, astazi, intre viata si moarte. Aveti vietile noastre pe constiinta. Gasiti o solutie pasnica sau va curge prea mult singe“, a declarat Maria Skolnikova.
Anterior, ostaticii anuntasera ca intentioneaza sa-i ceara presedintelui sa indeplineasca solicitarile agresorilor, iar familiile ostaticilor, aflate in apropierea teatrului, i-au adresat lui Putin o alta petitie, pentru a-i cere ca fortele de securitate sa nu lanseze o ofensiva asupra cladirii.
Negocieri …
Liderul comandoului cecen a initiat un dialog cu deputatul cecen Aslambek Aslakhanov, dupa cum spune Marina Skolnikova, „Comandantul discuta cu Aslambek Aslakhanov. Ne punem mari sperante in aceste negocieri. Asteptam sosirea reprezentantilor Medecins Sans Frontieres si ai Crucii Rosii“, a spus femeia.
Aslakhanov este, pentru moment, singurul reprezentant oficial rus care a intrat in contact, cel putin o data, cu agresorii.
„Si-au exprimat revendicarile, insa nu vor sa poarte negocieri“, a declarat el. „Mai multe persoane sint in stare de stres. In cladire sint numerosi copii. Rebelii ne spun: <<adolescentii nostri detesta Rusia, vor sa devina combatanti. Acest conflict trebuie oprit imediat>>“, a precizat Skolnikova. Echipele de televiziune a doua posturi ruse au fost autorizate de comando sa intre in interiorul cladirii, potrivit unor surse din cadrul politiei. Pe marile artere ale capitalei ruse au fost inchise majoritatea benzilor de circulatie, astfel incit traficul se face pe un singur fir, ceea ce a dus la blocaje enorme. In acelasi timp, securitatea in jurul principalelor drumuri, instalatii nucleare, aeroporturi si cai ferate a fost sporita semnificativ, la fel ca la scoli si gradinite. Calatorii cu tenul ceva mai inchis la culoare au fost rugati sa iasa din masini, pentru o verificare a documentelor de identitate si o inspectie corporala. Accesul autobuzelor in Moscova a fost aparent interzis.
Comunitatea internationala sustine Guvernul de la Kremlin
Presedintia daneza a Uniunii Europene (UE) si Marea Britanie si-au exprimat sprijinul fata de guvernul rus. Marile puteri au condamnat cu fermitate aceasta actiune terorista.
„Guvernul american si poporul american sint alaturi de poporul rus in acest moment dificil. Nici o cauza sau aspiratie nationala nu justifica luarea de ostatici in rindul civililor. Condamnam toate actiunile teroriste“, a declarat purtatorul de cuvint al Casei Albe, care a amintit ca tara sa este gata sa acorde sprijinul necesar.
„China este extrem de ingrijorata si condamna aceasta actiune care pune in pericol viata a sute de civili“, a precizat purtatorul de cuvint al Ministerului de Externe, Liu Jianchao, exprimindu-si increderea ca autoritatile de la Moscova vor solutiona aceasta problema. Danemarca aproba atitudinea prudenta a guvernului rus si sprijina eforturile de stabilizare a situatiei. Comisia Europeana a declarat ca urmareste „cu preocupare evenimentele tragice de la Moscova“, in timp ce presedintele sau, Romano Prodi, si-a exprimat ingrijorarea fata de soarta ostaticilor.
La rindul sau, presedintele Consiliului Europei, Walter Schwimmer, a condamnat in termeni fermi violenta impotriva civililor, care este inacceptabila si nu rezolva nici o problema.
„Ostaticii trebuie eliberati fara intirziere“, a declarat el, cerind o reglementare politica a conflictului. Ministrul britanic de externe, Jack Straw, a afirmat ca sustine autoritatile ruse, deoarece nu exista nici o justificare pentru terorism. Franta, prin intermediul purtatorului de cuvint al Ministerului de Externe, Bernard Valero, a condamnat atentatul, subliniind ca aceste actiuni nu servesc nici o cauza, si a cerut sa se faca totul pentru a apara viata ostaticilor.
Cancelarul german, Gerhard Schroeder, s-a declarat „profund bulversat“, intr-o scrisoare remisa presedintelui Putin, si a declarat ca spera intr-o „rezolvare rapida si pasnica“ a crizei. Polonia a condamnat aceasta escalada a terorismului, in timp ce premierul polonez Leszek Miller a declarat ca aceasta actiune este o noua proba ca terorismul international nu cunoaste limite. Israelul si Autoritatea Palestiniana si-au exprimat ieri, in doua comunicate separate, solidaritatea fata de guvernul rus.
Amnesty International a cerut ieri comandoului cecen sa elibereze imediat si neconditionat ostaticii.
„Orice luare de ostatici este pur si simplu inacceptabila, oricare ar fi circumstantele“, au declarat surse din cadrul organizatiei neguvernamentale.
Romania isi exprima solidaritatea cu autoritatile Federatiei Ruse. Purtatorul de cuvint al guvernului, Claudiu Lucaci, spune ca aceasta actiune, ca si orice alta forma de act terorist, nu este justificata de nici o cauza, oricare ar fi aceasta.
„Guvernul Romaniei condamna terorismul in toate manifestarile sale si oriunde acesta se exercita, exprimindu-si speranta ca autoritatile federale ruse vor reusi sa restabileasca in curind ordinea costitutionala la Moscova si sa evite pierderile de vieti omenesti in rindul populatiei civile nevinovate”, a spus Lucaci.
Cele mai importante luari de ostatici din lume
Operatiunea in cadrul careia citeva sute de persoane au fost luate ostatici, miercuri seara, de un comando cecen, intr-un teatru din capitala Rusiei, este una dintre cele mai importante actiuni de acest gen comise in ultimii 25 de ani, in lumea intreaga, care prezinta o cronologie a incidentelor similare. – 22 august 1978: La Parlamentul din Managua (Nicaragua), 400 de persoane, dintre care 60 de parlamentari, au fost retinute de membrii gherilei Frontului sandinist de eliberare. Dintre ostatici, 14 si-au pierdut viata. Guvernul accepta cererile gherilei, la 24 august, iar acestia se refugiaza in Panama, unde solicita azil politic. – 7-9 octombrie 1985: Pachebotul italian Achille Lauro este deturnat, in Marea Mediterana, de un comando al Frontului de Eliberare a Palestinei (FEP). La bordul navei se aflau 450 de persoane. Un pasager american de confesiune mozaica a fost ucis si aruncat in apa.
La 9 octombrie, comandoul se preda neconditionat. – 6-7 noiembrie 1985: La Bogota, Palatul de Justitie este ocupat de un comando al M19, iar 400 de persoane sint luate ostatici. A doua zi, un atac al politiei si fortelor armate se soldeaza cu circa o suta de morti.
– 8 noiembrie 1991: Un avion Tupolev cu 178 de persoane la bord, care asigura legatura dintre Mineralnye Vody (Caucaz) si Ekaterinburg (Urali), este deturnat de ceceni catre Ankara. Ostaticii sint eliberati la Groznii, capitala Ceceniei.
– 14-20 iunie 1995: Circa 200 de ceceni ataca imobile administrative la Budennovsk, in sudul Rusiei, dupa care se retrag intr-un spital unde iau ostatici 1.500 de civili. Confruntarile cu fortele ruse se soldeaza cu 166 de morti. Ultimii ostatici au fost eliberati la 20 iunie.
– 9-24 ianuarie 1996: Un comando cecen ia ostatici 2.000 de oameni, la Kizliar (Daghestan, in Caucazul rus), apoi la Prvomaiskaia (la frontiera dintre Daghestan si Cecenia). Numarul mortilor este de 50 sau 100 de persoane, in functie de sursele citate.
– 16 ianuarie 1996: Un comando turc procecen ia controlul unui feribot de pe coasta turceasca a Marii Negre. Circa 150 de pasageri, majoritatea rusi, sint luati ostatici. La 19 ianuarie, comandoul elibereaza ostaticii fara violente si se preda.
– 9 aprilie 1996: In Liberia, circa 600 de civili, dintre care 60 de straini, sint in custodia combatantilor krahn, care s-au refugiat intr-o tabara militara din Monrovia. Ostaticii vor fi eliberati unul cite unul, in cadrul unui acord de incetare a focului.
– 17 decembrie 1996: In Peru, in resedinta ambasadorului Japoniei la Lima, circa 700 de persoane sint luate ostatici de un comando MRTA (Miscarea Revolutionara Tupac Amaru). La 22 aprilie, dupa 126 de zile de la declansarea incidentului, agresorii sint atacati, iar 14 dintre ei isi pierd viata, la fel ca un ostatic si doi militari. La momentul respectiv, in custodia rebelilor se mai aflau 72 de persoane.
– 28 ianuarie 1999: In Filipine, 500 de elevi cu virste cuprinse intre sapte si 12 ani, precum si 70 de profesori ai unei scoli din apropiere de Cotabato (sud) sint luati ostatici de membrii Frontului Moro Islamic de Eliberare (MILF), la sapte ore dupa intrarea in vigoare a unui acord de incetare a focului, incheiat cu guvernul. Unii dintre ostatici sint eliberati citeva ore mai tirziu, alti 60, printre care 40 de copii, sint luati de agresori, pentru a garanta securitatea retragerii. Toti sint eliberati in dimineata urmatoare.
– 24 ianuarie 2000: In Thailanda, circa 500 de persoane sint retinute in Spitalul Ratshaburi, de un comando format din oponenti ai juntei birmane, un grup disident care face parte din etnia karen, numit Armata Domnului („God’s Army“), in apropiere de frontiera cu Myanmar. Fortele de securitate declanseaza un atac a doua zi, ucigind noua dintre agresori si eliberind ostaticii.
– La inceputul lunii mai 2000, in Sierra Leone, Frontul revolutionar unit (RUF) ia ostatici 500 de membri ai Castilor Albastre ale ONU, care sint retinuti intr-unul dintre fiefurile miscarii, in estul tarii. Ultimii militari ONU, aflati in custodia rebelilor timp de peste doua luni, vor fi eliberati in iulie, in cursul unei operatiuni conduse de ONU, cu sprijin logistic si aerian britanic.
– 23 aprilie 2001: In Turcia, un comando armat procecen ia un numar neprecizat de ostatici, intr-un mare hotel din Istanbul. Agresorii se predau 12 ore mai tirziu. Peste 200 de ostatici, printre care numerosi straini, sint eliberati.
– 15 mai 2001: In Columbia, membrii organizatiei Autoapararii unite din Columbia (AUC, extrema dreapta), rapesc circa 200 de muncitori agricoli, la Villanueva (280 de kilometri nord-est de Bogota). Acestia sint eliberati 48 de ore mai tirziu.
– 24 octombrie 2002: Un grup de barbati inarmati si avind asupra lor substante explozive iau ostatici citeva sute de persoane, intr-un teatru din Moscova.
