Primăria Craiova intenţionează să propună Consiliului Local Municipal aprobarea unui plan care ar permite transorfamrea Parcului Corniţoiu, fost monument verde al oraşului, în zonă construibilă.
Planul Urbanistic Zonal (PUZ) prin care noua destinaţie a Parcului Corniţoiu ar urma să fie de spaţiu construibil va fi supus aprobării Consiliului Local Municipal cel mai probabil în şedinţa ordinară de la sfârşitul acestei luni. În prezent, votul consilierilor locali este singura stavilă în calea defrişării, legislativul din Bănie având prin lege puterea de a se opune desfiinţării uneia dintre cele mai mari oaze de verdeaţă a Craiovei, acum lăsată în degradare. Potrivit şefului Serviciului gospodărire comunală, Marius Barcan, documentaţia va fi înaintată din nou pentru dezbateri în septembrie.
„PUZ va fi introdus pe ordinea de zi în viitoarea şedinţă de consiliu“, a spus ieri Barcan. Peste 20 de hectare de teren verde din Corniţoiu au fost retrocedate foştilor proprietari de Primăria Craiova, unele de voie, altele de nevoie, în urma unor hotărâri judecătoreşti. Deşi au mai avut de-a face cu PUZ Corniţoiu, consilierii locali evită să-şi decline oficial poziţia, argumentând că este nevoie să mai studieze dosarul.
„O să studiem şi o să decidem cum votăm. În acest moment nu pot spune că voi vota «pentru» sau «împotriv㻓, a declarat democratul Gheorghe Albăstroiu. Consilierul PNL, Emilian Ştefârţă, spune că actul a fost agreat de comisia tehnică, drept care, în mod firesc, el, ca membru al comisiei, ar trebui să voteze „pentru“, însă nu este decis.
Alţi proprietari, alt vot…
Partea bizară a decesului încet al Parcului Corniţoiu este că acest PUZ a mai fost pe ordinea de zi a Consiliului Local în urmă cu trei luni, însă a fost respins fără motive coerente. În plus, în comisiile de specialitate, actul primise avize favorabile. În timpul în care PUZ a fost pus la păstrat, ca la un semnal, câţiva dintre foştii proprietari şi-au vândut terenurile unor societăţi comerciale care, la începutul lunii iulie, au şi postat anunţuri de vânzare a zeci de mii de metri pătraţi, la preţul de 300 de euro metrul pătrat. În total, peste 20 de milioane de euro! Cum preţurile terenurilor depind de existenţa planurilor urbanistice de detaliu şi zonale, este greu de înţeles de ce proprietarii au înstrăinat pământul la un preţ mai mic, neaşteptând aprobarea PUZ. Oare să fi înţeles că, atâta vreme cât terenul era în mâinile lor, nu ar fi fost votat planul, deci exista pericolul să nu poată vinde terenul, că de construit nici vorbă? Un eventual vot pozitiv în septembrie pentru acelaşi proiect, neaprobat în urmă cu trei luni, dar cu alţi proprietari, ar însemna o şi mai mare ciudăţenie. Afară de cazul în care noii deţinători nu au relaţii atât de tari în lumea politico-administrativă a Craiovei, încât să pună mâna pe terenuri şi apoi să influenţeze votul.
