Donald Trump a suspendat planurile unei întâlniri cu Vladimir Putin privind războiul din Ucraina, acuzând Moscova că refuză încetarea luptelor și un compromis real pentru pace.
Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a declarat că nu dorește o „întâlnire irosită” cu omologul său rus, Vladimir Putin, după ce planurile pentru o nouă rundă de discuții privind războiul din Ucraina au fost suspendate. Liderul american a precizat, marți, într-un discurs la Casa Albă, că un punct major de blocaj rămâne refuzul Moscovei de a opri luptele de-a lungul liniei frontului actuale.
Afirmațiile vin la scurt timp după ce un oficial al Casei Albe confirmase că „nu există planuri pentru o întâlnire Trump–Putin în viitorul imediat”, în pofida declarațiilor anterioare ale lui Trump, care sugeraseră o posibilă întâlnire la Budapesta în următoarele două săptămâni.
Summitul de la Budapesta, amânat pe termen nedeterminat
Potrivit surselor de la Washington, diferențele dintre propunerile SUA și Rusia în privința unei posibile înțelegeri de pace au devenit „din ce în ce mai clare”, reducând semnificativ șansele unui nou summit. Trump și Putin s-au întâlnit ultima dată în luna august, în Alaska, în cadrul unei reuniuni organizate în grabă, care nu a produs rezultate concrete.
Decizia Casei Albe de a suspenda pregătirile pentru o a doua întâlnire ar fi, potrivit diplomaților americani, o încercare de a evita un nou „impas diplomatic”. „Cred că rușii au cerut prea mult, iar americanii au realizat că nu se poate ajunge la un compromis real”, a declarat un diplomat european de rang înalt pentru Reuters.
Discuțiile pregătitoare, înlocuite cu apeluri telefonice
O întâlnire pregătitoare între secretarul de stat american Marco Rubio și ministrul rus de externe Serghei Lavrov fusese programată pentru această săptămână, însă Casa Albă a anunțat că discuțiile au avut loc telefonic și s-au încheiat „productiv”, considerând că o întâlnire fizică nu mai era „necesară”.
În paralel, Trump a susținut o propunere de încetare a focului elaborată de Kiev și sprijinită de liderii europeni, care ar îngheța conflictul pe linia frontului actual. „Să se termine așa cum este. Tăiați și opriți-vă pe linia de luptă. Mergeți acasă. Nu mai luptați, nu mai ucideți oameni”, a declarat președintele american.
Poziția Rusiei: „Nu vrem un armistițiu temporar”
Kremlinul a respins ideea înghețării frontului. Purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a explicat că Moscova a primit în mod repetat o astfel de propunere, dar că „poziția Rusiei rămâne neschimbată”: retragerea completă a trupelor ucrainene din regiunile estice este o condiție esențială.
La rândul său, Serghei Lavrov a declarat că Rusia urmărește o „pace durabilă și pe termen lung”, nu o soluție temporară care ar „amâna inevitabilul”. El a insistat că „rădăcinile conflictului” trebuie abordate, referindu-se la cererile Kremlinului privind recunoașterea suveranității ruse asupra regiunii Donbas și demilitarizarea Ucrainei.
Liderii europeni sprijină o soluție „pas cu pas”
Într-o declarație comună emisă marți, președintele ucrainean Volodimir Zelenski și mai mulți lideri europeni au reafirmat că orice discuții pentru pace ar trebui să pornească de la înghețarea actualei linii a frontului. Documentul acuză Rusia că „nu este serioasă” în privința negocierilor și că folosește dialogul diplomatic drept instrument de presiune.
Zelenski a subliniat că aceste discuții reprezintă „începutul diplomației”, pe care Moscova pare hotărâtă să o evite. Potrivit liderului ucrainean, singurul element care ar putea determina Kremlinul să își schimbe atitudinea ar fi creșterea sprijinului militar occidental, inclusiv prin furnizarea de arme cu rază lungă de acțiune.
Tensiuni în culise: convorbiri tensionate și presiuni diplomatice
Surse de la Kiev au relatat că discuțiile recente dintre Trump și Zelenski, care au avut loc la Casa Albă, ar fi fost „extrem de tensionate”. Unele rapoarte neoficiale au sugerat că liderul american ar fi încercat să-l convingă pe președintele ucrainean să accepte cedarea unor teritorii din regiunile Donețk și Luhansk, ca parte a unui acord de pace cu Rusia.
Zelenski a respins însă categoric această posibilitate, afirmând că „niciun centimetru de teritoriu ucrainean nu poate fi negociat”. În opinia sa, o asemenea concesie ar încuraja noi agresiuni rusești și ar submina încrederea în alianțele occidentale.
Factorul militar: rachetele Tomahawk și presiunea asupra Moscovei
Potrivit unor surse din Washington, discuțiile dintre Trump și Putin s-au intensificat după ce SUA au analizat posibilitatea de a trimite rachete Tomahawk cu rază lungă de acțiune în Ucraina. Această decizie, care ar permite Kievului să lovească ținte adânc în interiorul Rusiei, ar fi forțat Moscova să revină la masa negocierilor.
Deși nu s-a ajuns la un acord, Trump a declarat că aceste discuții au fost „o investiție în diplomație”, sugerând că presiunea militară ar putea deveni o pârghie utilă în eforturile de pace.
„Întâlnirea irosită” și mesajul politic al lui Trump
Prin refuzul de a continua planurile pentru summitul de la Budapesta, administrația Trump transmite un semnal dublu: pe de o parte, menține deschis canalul diplomatic cu Rusia; pe de altă parte, vrea să arate că Statele Unite nu vor participa la negocieri fără garanții minime de progres, potrivit BBC.
„Nu are rost să ne întâlnim doar de dragul unei fotografii. Dacă nu putem obține ceva concret pentru pace, atunci este o întâlnire irosită”, a declarat Trump în fața presei.
Această abordare reflectă o schimbare de ton la Washington, unde sprijinul pentru Ucraina rămâne puternic, dar presiunile interne pentru o soluție diplomatică rapidă cresc constant.
Reacțiile internaționale: prudență și scepticism
Uniunea Europeană și NATO au salutat poziția clară a Casei Albe, subliniind că orice discuție de pace trebuie să pornească de la principiile suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei. Totuși, analiștii politici atrag atenția că suspendarea dialogului direct SUA–Rusia ar putea prelungi impasul diplomatic și ar lăsa loc escaladării militare.
„Atât Washingtonul, cât și Moscova testează limitele celuilalt. Fără un compromis real, pacea rămâne departe”, a declarat un expert în relații internaționale de la Universitatea din Berlin.
Perspective: diplomație sub presiune
Deocamdată, șansele unui nou summit Trump–Putin par minime. În timp ce Rusia insistă pe condițiile sale maximaliste, Statele Unite și aliații europeni își consolidează sprijinul militar și diplomatic pentru Kiev.
În culise, diplomații occidentali continuă totuși să caute formule de compromis, temându-se că un conflict înghețat ar putea deveni o nouă normalitate în estul Europei.
Pentru moment, Donald Trump pare decis să nu repete „o întâlnire irosită” și să lase presiunea timpului și a realității de pe teren să contureze următorul pas al negocierilor dintre SUA și Rusia privind pacea în Ucraina.
Citește și: Israelul confirmă identificarea a doi ostatici returnați de Hamas: Aryeh Zalmanovich și Tamir Adar
