La Bruxelles (concomitent si la Strasbourg, cu ocazia reuniunii in plen a Parlamentului European) au fost date publicitatii ieri analizele Comisiei Europene privind progresele indeplinite in acest an de tarile candidate la aderarea la UE: un Raport general de sinteza si rapoarte detaliate pentru fiecare dintre tarile candidate. In cele ce urmeaza, am incercat o sinteza a observatiilor cele mai importante privind Romania.
In ambele documente (Raportul general si Raportul de tara) se arata ca Romania indeplineste Criteriile politice Copenhaga, context in care se remarca actuala crestere a eficientei legislativului, observatie importanta caci „inainte de alegeri, legislativul fusese efectiv paralizat de slabiciunea coalitiei de guvernare“.
In consecinta, „eficienta puterii legislative s-a ameliorat considerabil, la fel ca si functionarea generala a guvernarii“, dar „un subiect de ingrijorare care a ramas valabil este lipsa de progrese in aplicarea unei reforme strategice a administratiei publice“.
In ceea ce priveste performantele executivului, este descrisa „reforma extensiva“ care a fost facuta si care a dus la o crestere a numarului ministrilor si al ministerelor, „toate agentiile guvernamentale fiind subordonate ministerelor (considerate inainte entitati independente), fapt care a imbunatatit coeziunea administratiei“. In ceea ce priveste pregatirile privind procesul de aderare, Raportul arata ca masurile specifice luate de guvern (existenta unor ministere specializate in integrarea europeana si grupul de lucru interministerial) „au imbunatatit in mod semnificativ calitatea pregatirilor pentru aderare“. Dar, se mai noteaza, reforma sistemului administrativ a fost insotita de anuntarea unei reduceri cu 30% a numarului de functionari, „masura care a micsorat si asa scazutele niveluri ale capacitatii administrative si a lasat fara personal multe ministere“. Chiar daca au fost respectate procedurile, „mare parte din personalul angajat de noile ministere este compus din fosti angajati din alte ministere, fapt care face dificila estimarea totala a numarului de functionari din administratie“. Per total, cu toate ca se remarca o „crestere a capacitatii administrative“, se subliniaza si ca „performanta administratiilor locale variaza mult de la un loc la altul. In termeni generali, nivelul local nu si-a dezvoltat suficient capacitatea financiara si administrativa de a face fata descentralizarii competentelor, fapt ce a contribuit, in multe comunitati locale, la existenta unei administratii supradimensionate si a unui prost management al fondurilor“. Este adresat un semnal important si in privinta „capacitatii limitate“ a administratiei publice de a pune in practica acquis-ul comunitar, „fapt care constituie un obstacol important in pregatirile de aderare ale Romaniei.
O observatie importanta vizeaza „lipsa vreunei dezvoltari semnificative“ privind demilitarizarea politiei, dar lucrurile stau mai bine in privinta sistemului justitiei, unde se arata ca exista „progrese privind imbunatatirea vitezei procedurilor de judecata si a aplicarii hotaririlor“. Unde exista probleme, arata Raportul, este domeniul masurilor anticoruptie deoarece, „in ciuda faptului ca guvernul a recunoscut seriozitatea problemei, nu s-a vazut o scadere vizibila a nivelului de coruptie, iar masurile pentru stapinirea acestui fenomen au fost limitate…neexistind progrese substantiale de la precedentul Raport, cu exceptia importanta a unei legi privind licitatiile publice“.
„Romania a facut progrese substantiale in imbunatatirea drepturilor civile si politice ale cetatenilor, reforma sistemului pentru ingrijirea copilului si depenalizarea homosexualitatii aducind Romania in acord cu standardele europene“, se arata in Raport, subliniindu-se aparitia unei noi legislatii privind restituirea proprietatii, a uneia privind drepturile solicitantilor de azil, precum si existenta unei „initiative importante“ in lupta impotriva traficului de persoane. Dar, din nou, „cu toate aceste progrese, implementarea reformelor a fost dezamagitoare in multe dintre aceste domenii“, fiind vorba despre o „provocare careia guvernul trebuie sa-i faca fata.“ Asa cum era de asteptat, Comisia Europeana saluta moratoriul impus de Romania, pe timp de un an, privind adoptiile internationale, dar noteaza – in acelasi domeniu al drepturilor omului – existenta unor cazuri in care organizatiilor specializate in protectia drepturilor omului li se raporteaza „cazuri de tratamente inumane si degradante facute de politie, fiind clar ca folosirea violentei fizice pentru obtinerea de marturii nu este un fapt exceptional si ca masurile pentru prevenirea unor asemenea incidente sint inadecvate“. In fine, se mentioneaza existenta unor prevederi legale care pot impiedica practicarea libera si fara constringeri a meseriei de ziarist, in contextul in care aprecierea generala este ca presa este pe deplin libera. Dar, chiar daca a fost aprobata o noua legislatie care extinde folosirea limbilor minoritare si a fost adoptata o strategie nationala privind ameliorarea situatiei tiganilor, Raportul afirma ca, in ceea ce priveste minoritatea roma, „discriminarea ramine un fapt larg raspindit“, chiar daca aceasta se manifesta prin incidente izolate si nu este institutionalizata.
Observatii esentiale sint si in ceea ce priveste domeniul economic: „Romania a indeplinit progrese privind crearea unei economii de piata viabile si, chiar daca este adevarat ca, pe termen mediu, nu ar fi in stare sa reziste la presiunile concurentiale si la fortele de piata din UE, nu este mai putin adevarat ca a luat masurile care ar trebui sa-i permita sa-si dezvolte capacitatile viitoare, cu conditia sa ramana angajata pe calea reformelor economice intreprinse“. Intr-un comunicat de presa anexat Raportului se afirma, si mai clar, ca „Romania nu indeplineste nici unul dintre cele doua criterii economice, dar, pentru prima oara, a facut progrese decisive catre acest obiectiv“.
Evolutiile economice notate tin de „progresul in stabilizarea macroeconomica, fiind reluata cresterea economica si sporind exporturile; au fost relansate reforme structurale, cele mai notabile fiind in domeniul privatizarii si ajustarii preturilor la energie“. Dar, atentie, Raportul noteaza ca „subzista grave dezechilibre economice legate de o inflatie puternica si de o crestere a deficitului curent“, in contextul existentei unui „climat social dificil“. „Dezvoltarea sectorului privat este compromisa de fragilitatea climatului macroeconomic, de incertitudinea cadrului juridic si de slabiciunea capacitatilor administrative. In ceea ce priveste industria, trebuie restructurate domenii intregi. Amploarea reformelor pe care trebuie sa le mai realizeze Romania este inca enorma“.
Concluzia, exprimata in Raportul de sinteza, este ca „in ceea ce priveste satisfacerea prioritatilor pe termen scurt ale parteneriatului pentru aderare, Romania a facut ce trebuia in domeniul transporturilor. In schimb, daca a facut progrese in domeniul fiscalitatii, al justitiei si al afacerilor interne, nu a indeplinit pe deplin nici una dintre prioritatile din acest domeniu. A facut progrese modeste pentru a indeplini prioritatile in domeniul pietei interne, agriculturii, mediului, muncii si problemelor sociale, precum si al intaririi capacitatilor administrative si judiciare. Romania a inceput sa se preocupe de unele dintre prioritatile pe termen mediu ale parteneriatului pentru aderare. Dar nu a facut nici un progres substantial in ceea ce priveste agricultura, mediul si domeniul muncii“.
Raportul despre Romania: de bine la nivelul vointa politica, dar realitatea economica ne omoara…
Cred in sansa Romaniei
– Cum vedeti meciul decisiv Romania – Slovenia?
– Va fi, cred, un meci foarte greu, este o intilnire cu o miza uriasa. Fata de partida tur din Slovenia, in intilnirea de miine (astazi – n.r.), datele problemei sint altele. Avind in vedere rezultatul de la Liubliana, Romania va trebui sa iasa foarte mult la joc, cum se spune. Si asta presupune si riscuri. Nationala noastra are sanse de calificare. Trebuie sa privim cu realism situatia.
– Adica?
– Sa nu supralicitam faptul ca, in ciuda infringerii, am evoluat bine in partida tur. Niciodata insa un meci nu seamana cu altul. Ar fi multe de comentat despre intilnirea din tur, dar la ce ne mai ajuta? Sint multi factori acum care au un cuvint greu de spus pentru returul decisiv de miercuri seara.
– Principalul „factor“ ramine evolutia celor alesi sa reprezinte Nationala Romaniei.
– Asta se subintelege, dar sint destul de multe si importante celelalte amanunte considerate uneori minore, asa cum bine a explicat la Procesul etapei si antrenorul Mircea Lucescu. Sa ma explic, deoarece si eu am avut de „luptat“ cu aceste amanunte minore: starea terenului de joc, timpul. Toate conteaza.
– Adaugam si presiunea fantastica asupra jucatorilor.
– Da. Meciul este capital si, logic, cu o presiune corespunzatoare mizei. Avem insa avantajul publicului. Zic ca nu ne poate scapa calificarea. Repet, trebuie sa fim foarte atenti la strategia acestui meci. Parerea mea este ca n-ar trebui sa incepem meciul chiar asa de furibund cum am facut-o la Liubliana. Cum sa zic? Mai cu „cap“, adica o strategie adecvata scopului final. Oricum, eu cred in calificarea Romaniei. Am incredere in tricolori.
Slovenii au venit sa cistige
Delegatia reprezentativei de fotbal a Soveniei a ajuns ieri la Bucuresti cu un charter, in jurul orei 11.30, si a fost insotita de 40 de ziaristi si 100 de suporteri. Slovenii au asteptat aproximativ un sfert de ora in fata aeroportului pina la sosirea autocarului, deoarece oficialii romani au fost informati ca sosirea are loc la ora 12.00. Inca 800 de fani sloveni si-au anuntat prezenta pe stadionul „Ghencea“.
Pe Aeroportul „Otopeni“, asaltat de ziaristi, jucatorul sloven Milenko Acimovici a spus ca echipa sa este favorita pentru meciul de astazi: „Am venit la Bucuresti ca sa cistigam si sa ne calificam la turneul final al Cupei Mondiale. Consideram ca noi avem prima sansa. Diferenta fata de meciul de simbata va fi facuta de publicul roman, care va fi mai numeros decit cel de la Liubliana.“
La rindul sau, Miran Pavlin a spus ca Romania a demonstrat la Liubliana ca este o echipa puternica si ca selectionata Sloveniei trebuie sa joace mai bine decit a facut-o pe teren propriu pentru a obtine calificarea: „Cred ca sansele au ramas de 50 la suta pentru fiecare echipa. Noi ne vom apara si vor incerca sa contraatacam cind jocul ne va permite. Mutu ne-a pus cele mai multe probleme la Liubliana, asa ca antrenorul Katanet cauta solutii pentru a-l anihila pe roman in mansa retur.“
Victorie in ultima batalie
Selectionerul Gica Hagi a spus ieri ca este absolut necesar ca reprezentativa Romaniei sa se califice la Campionatul Mondial, deoarece fotbalistii romani au de partea lor toate atuurile pentru meciul retur al barajului cu Slovenia: „Victorie! Asta ne dorim la meciul cu slovenii, cind vom da ultima batalie care sa ne duca la Mondiale. Vorbele nu mai conteaza acum. E clar ca slovenii vor veni sa-si apere avantajul. Important este sa ne facem jocul, deoarece avem toate atuurile – evoluam acasa, avem de partea noastra publicul – si ne trebuie un scor de 1-0, obtinut chiar in ultima secunda de joc. Trebuie sa ne calificam si vom lua in calcul toate variantele posibile: prelungiri, in care functioneaza regula golului de aur, precum si loviturile de departajare. Ar fi bine insa sa marcam cit mai repede. Ar fi frumos sa avem 2-0 sau 3-0 in minutul 20, dar ma multumesc si cu 1-0“.
Selectionerul roman a mai precizat ca depinde doar de jucatori obtinerea calificarii la Campionatul Mondial: „Avem un scor bun obtinut in prima mansa. Astept ca jucatorii din echipa Romaniei sa fie mai concreti, mai inspirati si sa materializeze ocaziile care le vor avea. Intotdeauna este loc de mai bine. Va trebui sa joace in primul rind pentru ei, intrucit vor fi prezenti la Campionatul Mondial. Nu este necesar sa joace pentru mine.“
Hagi spera ca arbitrul intilnirii, germanul Helmuth Krug, sa nu faca greseli. „Este un arbitru mare si sper sa nu faca greseli, dar pe mine ma intereseaza mai mult echipa mea. Arbitrul trebuie sa-si faca munca sa, iar daca vom avea un penalti clar, ca in Slovenia, sa il acorde. M-ar bucura sa fie prezent la meci presedintele FIFA, Joseph Blatter.“ Selectionerul si-a exprimat speranta ca stadionul „Steaua“ va fi plin in aceasta seara: „Sper ca stadionul sa fie plin. Intotdeauna publicul a fost linga echipa nationala in momentele importante.“
Jucatorii echipei nationale au efectuat ieri-dimineata o plimbare la padure si s-au intors, in jurul orei 13.00, in cantonamentul de la baza sportiva „Cotroceni“. Dupa-amiaza, de la ora 18.00, tricolorii au efectuat, pe stadionul „Cotroceni“, ultimul antrenament inaintea meciului cu Slovenia, la care presa nu a avut acces.
Pe hirtie, sindicalistii vor primi al 13-lea salariu, tichete de masa, asistenta medicala gratuita si sase calatorii cu trenul
Sindicalistii din invatamint care fac parte din Sindicatul Invatamintului Preuniversitar (SIP) Olt au, incepind de luni, 12 noiembrie, cind a fost inregistrat la Directia Muncii, un nou contract colectiv de munca, valabil pentru anul 2002. Acesta a fost negociat in perioada 1-9 noiembrie, iar dupa discutii aprige si numeroase reformulari de texte, Inspectoratul Scolar Judetean Olt si-a dat acordul cu privire la toate cele 17 solicitari de modificare a contractului formulate de sindicalisti. In schimb, acestia din urma au promis sa nu recurga la nici o actiune de protest pe toata perioada negocierilor si nici pina la aprobarea bugetului.
Printre modificarile la contractul de munca al cadrelor didactice, nedidactice si auxiliare membre de sindicat din judetul Olt se numara: plata la timp a drepturilor salariale, acordarea celui de-al treisprezecelea salariu, a tichetelor de masa conform Legii 142/1998, care prevede acordarea unui tichet pentru fiecare zi lucratoare si lucrata, a indemnizatiei de incapacitate temporara de munca, generata de boli profesionale sau accidente de munca, aceasta fiind suportata din bugetul de asigurari sociale. Conform noului contract colectiv de munca, sindicalistii vor mai beneficia de asistenta medicala gratuita, suportata de CAS Olt, si de sase calatorii, tot gratuite, cu orice tip de tren, la clasa a doua. De asemenea, angajatii din invatamint care sint membri ai SIP Olt nu vor putea fi dati afara fara informarea si consultarea sindicatului.
In ceea ce priveste al 13-lea salariu, liderul SIP Olt, Ionel Barbu, a precizat ca nu va fi acordat, conform legii, la sfirsitul acestui an, ci cel mai probabil in prima decada a lunii ianuarie 2002.
El a adaugat ca, in cazul in care bugetul nu va fi aprobat in forma ceruta de sindicatele din invatamint si, in consecinta, prevederile noului contract colectiv de munca nu vor putea fi puse in aplicare, cei peste 4.500 de membri ai SIP Olt vor recurge la forme dure de protest, precum greva de avertisment, urmata de o greva generala pe termen nelimitat.
SC EXTENSIV COM SRL- nepregatita pentru controlul metrologic
Inspectorii Biroului Judetean de Metrologie Legala (BJML) Dolj au demarat un control tematic privind asigurarea exactitatii, a uniformitatii masurarilor si legalitatea mijloacelor de masurare utilizate la determinarea cantitatii si concentratiei alcoolului si a bauturilor alcoolice. Controlul tematic a inceput la producatorul de bauturi alcoolice SC EXTENSIV COM SRL Craiova. Reprezentantii firmei nu au reusit sa le prezinte inspectorilor documentele aparaturii din dotare motivind ca nu sint la sediul societatii. Luati prin surprindere de prezenta inspectorilor metrologi si, mai ales, a presei, reprezentantii firmei au incercat initial sa amine controlul pina a doua zi, cind „va fi si patronul in localitate“. „Asa se intimpla frecvent cu agentii economici deoarece nu au oameni responsabili pe domenii de activitate numiti prin decizii. De asemenea, societatile sint obligate sa comunice periodic BJML dotarea cu mijloace de masurare care fac obiectul controlului obligatoriu al statului pentru luare in evidenta si supraveghere“, spune Victor Mustafa, directorul Biroului Judetean de Metrologie Legala Dolj. SC EXTENSIV COM SRL risca o amenda de 20 de milioane de lei daca nu va prezenta pina joi, 15 noiembrie, documentele aparaturii din dotare.
O batrina traieste inchisa in mansarda casei de frica baiatului ei
Dumitra Dumitrescu, din satul Tuglui, nici nu banuia in urma cu 45 de ani, cind
l-a infiat pe Stancu, cit va avea de patimit mai tirziu de pe urma acestuia. La virsta cind ar trebui sa se bucure de batrinete dupa o viata de munca, femeia, de 81 de ani, traieste inchisa in mansarda casei de frica fiului care o ameninta cu bataia si ii adreseaza vorbe jignitoare. Lucrul care a ingrozit-o cel mai mult si a determinat-o pe Dumitra sa se inchida in mansarda a fost amenintarea barbatului ca o va viola.
Stancu avea numai doi ani cind Dumitra si Grigore Dumitrescu l-au infiat. Parintii adoptivi au fost multumiti la gindul ca le va insufleti cineva batatura si ca vor avea si ei un sprijin la batrinete. Asteptarile lor nu numai ca au fost dezamagite, dar Dumitra spune ca viata lor a devenit un calvar de cind Stancu a ajuns barbat in toata firea. Batrinii ajunsesera sa accepte situatia si se indemnau unul pe altul la rabdare. Dar de cind Grigore a murit, Dumitra nu mai poate sa indure viata chinuitoare si umilitoare alaturi de fiul adoptiv, care are acum 47 de ani. Batrina s-a exilat in mansarda casei, de unde coboara numai cind Stancu nu este acasa, si numai pentru a-si gati. Este singura, speriata si nimeni nu o viziteaza, tot din cauza fiului ei, care a bagat spaima si in vecini.
Vecinii o viziteaza pe Dumitra doar atunci cind Stancu este plecat
„Traiesc rau, amarita. De frica m-am urcat in camaruta asta. Ma injura, ma tiganeste si ma besteleste in fiecare zi. Ultima oara mi-a zis ca pina acum nu mi-a facut nimic, dar ca o sa ma batjocoreasca. Nu mai am curajul sa stau cu el. Nu am pe nimeni la care sa ma duc. Nici vecinii nu trec pe la mine, tot de frica lui“, a spus, plingind, batrina. Femeia spune ca, de cind i-a murit barbatul, traiul cu Stancu este de nesuportat: „Cind eram amindoi era greu, dar imparteam necazurile. Acum nici de vecini nu am parte. Le spune ca sa mor, ca am trait destul. Mi-e rau si mi-e frig aici. Nu am nici lemne sa fac focul…“. Vecinii stiu de amarul Dumitrei si susotesc pe ulita de necazul femeii, speriati ca Stancu ar putea afla ca il vorbesc de rau. „Ma mai duc pe la vecina, dar mi-e frica. Nu calc pe la ea cind e Stancu acasa. Femeia mai iese din casa, dar numai cind se duce la dispensar“, a spus Floarea Vrajitoru, vecina.
Barbatul a fost… mustrat de catre politie
Stancu neaga spusele batrinei si spune ca, dimpotriva, din cauza mamei sale nu a reusit sa aiba o casnicie fericita cu nici una dintre femeile cu care a trait: „Nu e adevarat nimic din ce spune. Cum sa o violez? Ce pot sa ii fac eu la 81 de ani, cit are ea!? Nu s-a mutat acolo din cauza mea, dar ne-am separat. Ea isi gateste si ia mincarea cu ea, iar eu imi fac singur de mincare. Nu m-am inteles cu ea si tot din cauza ei nu am ramas cu nici una dintre nevestele pe care le-am avut“.
La sesizarea batrinei, politia a incercat sa intervina in conflictul dintre cei doi. „In ziua de 22 l-am invitat pe Stancu la postul de politie impreuna cu mama sa, ocazie cu care acesta a recunoscut ca a folosit un limbaj indecent fata de ea. I s-a atras atentia ca, in cazul in care i se va mai adresa astfel, va primi amenda contraventionala prevazuta de lege. Barbatul nu a recunoscut ca si-a amenintat mama ca o va da afara din casa sau ca o va viola“, a spus plt. maj. Stelian Spiridon.
Batrina spune insa ca nu va parasi camera in care s-a refugiat, fiind ingrozita ca intr-o zi Stancu si-ar putea pune in aplicare amenintarea si o va viola.
Un craiovean urmarit prin INTERPOL a fost prins la Roma
Emilian Dabu, de 26 de ani, din Craiova, dat in urmarire generala internationala pentru tentativa de omor, a fost prins luni, 12 noiembrie, in Italia. Urmaritul a fost retinut de lucratorii Biroului international INTERPOL din Roma si predat autoritatilor romane.
Emilian Dabu a fost adus luni seara de carabinieri pe Aeroportul Otopeni, iar de acolo a fost preluat de politistii craioveni pe baza mandatului de arestare emis de procurori. In seara de 6 octombrie 1999, Emilian Dabu a participat la un scandal izbucnit in fata discotecii Energy din complexul studentesc al Facultatii de Mecanica. El l-a lovit de mai multe ori cu o bita de base-ball pe Nicolae Stanica, punindu-i viata in pericol. Agresorul a disparut apoi din Craiova si ulterior din tara. Emilian Dabu este cercetat pentru tentativa de omor, urmind sa suporte rigorile legii.
„Cine are puterea sa vina sa ne darime casele?“
50 de case ale romilor din cartierul Meteor din Tirgu Jiu, construite pe domeniul Plantatiei Pomicole, ar putea fi demolate daca tiganii nu vor ajunge la o intelegere cu proprietarii terenului. Acestia si-au cistigat pamintul in instanta, iar acum le cer romilor din Meteor sume fabuloase, in raport cu dimensiunile palatelor. Prefectul judetului Gorj, Toni Mihail Grebla, s-a intilnit zilele trecute cu reprezentantii romilor din Meteor, pentru a gasi o solutie de rezolvare a acestei probleme. S-a hotarit infiintarea unei comisii mixte, din care sa faca parte liderii romilor si reprezentantii proprietarilor care si-au cistigat drepturile in instanta.
La negociere
Romii si proprietarii urmeaza sa se intilneasca pentru a stabili un pret al terenului pe care se afla in prezent casele romilor. Tiganii vor sa isi cumpere terenurile cu 14.000 de lei metrul patrat, insa proprietarii cer, in anumite cazuri, si de opt-zece ori mai mult. Romii sint hotariti sa nu le fie demolate casele in care s-au investit si zeci de miliarde de lei.
„Ma doare sufletul“
Bulibasa romilor din Meteor, Ceanghiri Stanescu, a precizat: „Noi sintem in asteptare. Vom vedea ce se va intimpla si daca ni se va da ceea ce am cerut. Pe mine, unul, ma doare sufletul. Cine are puterea sa vina sa ne darime casele? Ce poate fi in sufletul acelui om. E munca noastra. Noi vrem sa platim 14.000 pe metrul patrat de teren. Asta ar fi solutia. Am discutat si cu domnul Grebla. Noi zicem ca nu se va ajunge la revolta. Cum poti sa te duci la un om sa-i distrugi casa? E urit!“
Un conac boieresc va fi caminul copiilor fara casa si fara parinti
Copiii orfani din Dolj vor avea sansa de a copilari pe dealurile Goiestiului, linga valea Amaradiei, intr-o casa boiereasca. Ultimul boier de pe raza comunei, Vlad Berlescu, acum in virsta de 82 de ani, a hotarit sa isi doneze averea, casa parinteasca si pamintul Directiei Judetene de Protectie a Drepturilor Copilului (DJPDC) Dolj. Risete de copii vor umple golul din camerele inalte, cu peretii grosi de 70 de cm, iar Vlad Berlescu va trai impacat cu gindul ca, daca el nu a avut copii, altii vor trai si se vor bucura in casa lui. Averea, care i-a adus multe neplaceri si i-a marcat tineretea, o data cu reforma agrara, nationalizarile, domiciliul fortat si abuzurile comuniste, le va da orfanilor sansa unei vieti normale si a unui viitor. Deja, din averea unicului mostenitor al familiei Berlescu, 10 ha de pamint au intrat in patrimoniul DJPDC, urmind ca, in saptaminile care vor urma, sa se definitiveze formalitatile pentru obtinerea conacului. Chiar daca, in deceniile trecute, casa Berlescu a fost cunoscuta ca Muzeul Al. Macedonski, perioada postrevolutionara a adus cu sine pustiul; casa a fost devastata si, din bunurile si acareturile de odinioara, nu a mai ramas nimic.
Trecute vieti de mosieri
Pe teritoriul actual al comunei Goiesti, au trait multi proprietari de paminturi, renumiti fie prin istoria familiei, fie prin rolul pe care l-au jucat in viata politico-sociala a momentului. Ascultindu-l pe Vlad Berlescu, reinvie amintirea unor oameni remarcabili, ministri, avocati celebri, doctori renumiti, mari patriarhi, o lume apusa peste care s-a asternut o perdea de uitare. Oameni deosebiti care au trait si au murit si de care putini isi mai amintesc. Batrinul Berlescu, impovarat de ani, dar cu mintea la fel de tinara ca in urma cu o jumatate de veac, isi aminteste de acel moment, cind a ramas singur pe lume, iar comunistii l-au lasat doar cu trei rinduri de haine si cu dreptul de a duce o viata normala. Remarcabila a fost puterea lui de a lua totul de la capat, de a trai si de a se bucura de viata. Trecutul, mereu prezent in sufletul fostului mosier, a ramas in afara existentei zilnice; vecinii din Craiova nu stiu ca domnul Berlescu este mare proprietar. Oamenii din jur au apreciat pregatirea si calitatile umane ale inginerului Berlescu, si nu averea, reobindita a-cum, la batrinete. In casa lui, fostul boier mai pastreaza citeva fotografii vechi, ale membrilor familiei si ale tineretii sale. Si amintirile despre tatal sau, fost ministru al industriei si comertului, despre fratele sau, avocat stralucit, despre rudele si prietenii de altadata. La aproape treizeci de ani, Vlad Berlescu a mai apucat, inainte de expropriere, sa mai doneze un teren pentru cladirea unei biserici. Ramas in casa pe care si-a ridicat-o cu miinile lui, pe o strada laturalnica din Craiova, Vlad Berlescu si-a cladit o viata normala, fara ura, fara resentimente si doar cu multe amintiri. Din tot ce a fost nu are decit un singur regret: ca nu a avut copii care sa-i lumineze batrinetea din ce in ce mai grea dupa moartea sotiei sale.
Domnul Adi…
Dupa 50 de ani de la confiscarea averii, timp in care nu a avut voie sau nu a putut sa revina acasa, Vlad Berlescu a mai trecut o data vadul Amaradiei sa vada ce a mai ramas din conacul familiei, din cele peste160 ha de teren si 60 ha de padure care i-au apartinut cindva. Nu a mai gasit decit peretii conacului vechi in care, dintr-o greseala a perioadei ceausiste, a fost gazduita casa memoriala Alexandru Macedonski. Acareturile conacului nou pe care le construise ca tinar inginer se spulberasera, nelasind nici o urma. „Am inteles ca din ratiuni de stat
m-au dat afara din casa cu trei rinduri de haine, dintre care unul era pe mine, am inteles sau am incercat sa inteleg tot ce a urmat, dar nu am inteles un singur lucru: ce au avut cu acareturile conacului care intrasera in proprietatea statului? Ce au avut cu conacul lui Economu care a fost un jurist celebru? De ce au luat casele daca nu au vrut sa aiba grija de ele?“
Domnul Adi, cum si-l aduc aminte batrinii din Goiesti, a trecut peste tot si toate. Acum vrea sa vada in casa care i-a adus atita nefericire un strop de lumina si o mina de ajutor pentru cei care nu au nimic, decit dreptul la viata: copii orfani!
