Antrenorul Petrolului Ploieşti a afirmat că revine în Bănie cu drag, fiind un împătimit suporter al Ştiinţei, dar speră să-i supere de olteni, câştigând sâmbătă punctele de la „Depou“.
– Vivi, vei fi sâmbătă adversarul Craiovei, dar nu al Universităţii, ci al Gaz Metan CFR Craiova… Cum crezi că va fi partida de la „Depou“?
– Aşa este, dar de fiecare dată mă întorc cu plăcere la Craiova. Voi fi de cealaltă baricadă şi sper să câştig meciul cu „Jerry“ Gane, colegul meu de generaţie, pe care îl apreciez mult, şi să ne continuăm drumul spre Liga I. Nu va fi deloc un meci uşor. Am urmărit parcursul celor de la Gaz Metan CFR Craiova. Am văzut şi meciul cu Steaua din Cupa României şi sunt convins că va trebui să transpirăm mult pentru puncte. Au o echipă bună.
– Sunt probleme de lot înaintea acestei confruntări?
– Din păcate, da. Pe Dănuţ Enescu l-am pierdut pentru mult timp după meciul de la Iaşi. Mai sunt încă trei jucători pe care nu ştiu momentan dacă o să-i pot folosi sâmbătă, dar şi aşa cred că putem obţine un rezultat pozitiv, pentru că avem un lot bun şi, bineînţeles, vom fi ajutaţi de suporteri.
– Aţi mai jucat în acest sezon în Oltenia şi n-a ieşit deloc bine…
– Într-adevăr, am pierdut la Slatina, cu Alro, dar eu spun că acea înfrângere a venit într-un moment în care jucătorii nu mai erau cu picioarele pe pământ, erau undeva prin stratosferă, se credeau deja câştigători şi promovaţi. Altfel s-au comportat apoi cu Mureşul Deva, iar acum, cu Iaşiul, nu meritam să pierdem, au fost mari probleme de arbitraj.
– Aveţi concurenţă numeroasă, credeţi că veţi reuşi promovarea?
– Sunt multe echipe bune la noi în serie, dar sper ca noi să fim cei care se bucură la sfârşit. Mioveniul, Alba Iulia, Alro Slatina şi FC Bihor sunt contracandidatele noastre, dar campionatul este lung şi sper să nu mai ratăm promovarea.
„De mic ţin
cu Universitatea“
– De Universitatea, echipă pe la care ai fost în trecere, ce părere ai?
– Foarte bună. De când a venit Victor Piţurcă, joacă altceva. Mi-a plăcut şi meciul de la Braşov, îi felicit pentru victorie, şi mi-aş dori să o ţină tot aşa, pentru că este una dintre echipele de tradiţie ale fotbalului românesc, la fel ca şi Petrolul. Sper ca Universitatea să revină acolo unde îi este locul, unde ne-o dorim cu toţii.
– „Unde ne-o dorim cu toţii“?
– Da, mă includ şi pe mine, pentru că sunt mare fan al Ştiinţei. Iubesc Petrolul Ploieşti, dar recunosc că de mic ţin cu Universitatea. Eu am spus-o şi când am venit atunci, în anul retrogradării, că sunt fanul Craiovei, dar lumea zicea că o spun de complezenţă, ca să mă pun bine cu suporterii, că veneam de la Steaua.
– Regreţi că nu ai jucat mai mult în tricoul alb-albastru?
– Da, dar aşa a fost să fie. Îmi aduc aminte că îmi era drag că am ajuns la Universitatea. Mă simţeam într-un fel împlinit, dar când am văzut cu cine am de-a face, am zis că n-are rost să rămân.
– Cum aşa?
– Păi echipa era condusă de un om care nu se pricepea deloc la fotbal. Dinel Staicu n-avea treabă cu fenomenul, nu-i plăcea. Cred că din conjunctură a ajuns patronul echipei. Am renunţat când a venit în vestiar la pauza unui meci, nu mai ţin minte care, şi a spus că ne dă prime de joc dacă îi prindem pe adversari de mai multe ori în ofsaid decât ei pe noi. Atunci mi-am zis că trebuie să plec.
– Deci, nu sunt poveşti „perlele“ lui Dinel Staicu?
– Nu, clar nu. Au fost multe, dar nu le-am reţinut. Păcat că nu i-a plăcut fotbalul, pentru că era un om potent financiar şi ar fi putut face treabă bună.
– Ţi-ar plăcea să antrenezi într-o zi Universitatea?
– Cu siguranţă da. Dacă nu am avut ocazia să joc mai mult, sper ca măcar să o antrenez într-o bună zi. Ar fi extraordinar…
– Sâmbătă seară este meciul cu Vasluiul, e posibil să rămâi să vezi meciul de pe „Ion Oblemenco“?
– Nu ştiu ce să-ţi răspund încă, pentru că sunt mai mulţi factori care trebuie luaţi în calcul, dar nu este exclus. Oricum, eu le ţin pumnii şi sper să ne întâlnim în sezonul viitor, în Liga I.
