In sezonul ’76/’77, antrenor al Universitatii a fost regretatul Titi Teasca, el dind credit total tinerilor. In prima etapa a campionatului, Sorin Cirtu si Aurel Beldeanu au debutat in prima echipa a Universitatii. Au urmat, pe rind, alte promovari care au alcatuit nucleul campioanei unei mari iubiri: Tilihoi, Irimescu, Geolgau. Acestea s-au petrecut in turul acelei editii de campionat. In retur, au debutat sub culorile Universitatii Ticleanu si Boldici, ultimul imbracind tricoul alb-albastru in meciul cu Progresul Bucuresti (5-0 pentru olteni, in martie 1977). Ca fotbalist, Gabi a contabilizat 155 de meciuri in Divizia A (intre 1977 si 1993), jucate pentru Universitatea, cu exceptia editiei ’85/’86, cind a fost la Chimia Rimnicu Vilcea. Ca antrenor, a activat la Universitatea si, din 1999, este la Steaua. Coleg de echipa si prieten cu Victor Piturca, Gabi l-a urmat pe acesta peste tot, adica la Nationala de tineret, prima reprezentativa a Romaniei, Steaua, ca antrenor secund cu portarii. Astazi, Gabi implineste 45 de ani, motiv pentru care l-am sunat si i-am solicitat un interviu.
– Voiam sa va aud opinia dupa derbiul Universitatea – Steaua, dar atunci erati prea suparat. Campioana en-titre a dezamagit. Cum au explicat baietii din Ghencea acea evolutie stearsa?
– De ce ne-a fost frica nu am scapat!
– Adica?
– De presiunea publicului de pe „Ion Oblemenco“. „Piti“ a insistat enorm asupra acestui element, mai ales ca Steaua pierduse in fata unui stadion patimas si in toamna anului 2000. El i-a avertizat pe jucatori de presiunea publicului si la meciul din Supercupa, repetindu-le acest lucru mereu: „Sa nu va fie frica la Craiova!“ Piturca stia, ca si mine, de puterea celui de-al doisprezecelea „jucator“ de pe fostul Central, ca doar si el jucase si antrenase in Craiova. Evolutia modesta a stelistilor din meciul cu Universitatea s-ar parea ca se datoreaza si acestei cauze, a presiunii extraordinare create de publicul patimas. Vreau insa sa subliniez ca suporterii de pe „Ion Oblemenco“ s-au comportat civilizat. In fine, a trecut acel derbi, desi sintem si acum nedumeriti de jocul Stelei: nici un sut pe spatiul portii lui Preda! A venit apoi acest 0-0 cu FC National, de pe Ghencea.
– Se intimpla ceva neobisnuit la Steaua?
– Nimic neobisnuit! Sint totusi probleme inerente in fotbal.
– Urmeaza pentru Steaua trei meciuri in deplasare: Bistrita, Pitesti, Galati. Va e frica de partida cu Extensiv, de la Pitesti, din sferturile Cupei Romaniei?
– Pai, la cum jucam acum trebuie sa ne fie frica si de Gaz Metan Pielesti! Am exagerat acum. Nu o sa ma bata pe mine fratele meu (divizionara D doljeana este antrenata de Cristea Boldici – n.r.). Raspunzindu-va la intrebare, notati-va: urmatoarele trei meciuri sint, intr-adevar, dificile. Motiv pentru care sint tratate cu toata responsabilitatea.
– Altceva? Ce mai zic oltenii de la Steaua?
– Ce sa mai spunem acum? Sintem suparati, dar acesta-i fotbalul! Incercam cu totii sa trecem peste acest moment, deoarece, asa cum spuneam, Steaua are meciuri dificile in campionat, iar Cupa se apropie de faza finala. Trebuie sa speram inca! Mai sint 12 etape de campionat si trei de Cupa Romaniei.
– V-am sunat pentru a va spune „La multi ani!“
– Multumesc! Orice semn din Craiova mea draga ma sensibilizeaza. Este normal, aici am trait si am petrecut cei mai frumosi ani ai carierei. Acum sint la Steaua. Asta este viata noastra, a antrenorilor. Sintem mereu pe drumuri!
