Numărul persoanelor care trăiesc cu diabet zaharat de tip 2 crește de la an la an, peste 589 de milioane de adulți fiind afectați la nivel global. Estimările Federației Internaționale de Diabet arată că, până în 2050, unul din opt adulți ar putea avea boala, dacă nu se iau măsuri concrete de prevenție. Mai mult, patru din zece adulți nu știu că suferă de diabet, întrucât simptomele pot fi discrete sau absente. De aceea, identificarea persoanelor cu risc crescut devine esențială atât pentru medici, cât și pentru populație.
Predispoziția genetică și rolul stilului de viață
Cercetările arată că genetica joacă un rol important în dezvoltarea diabetului de tip 2, peste 700 de variante genetice fiind asociate cu această boală. Totuși, predispoziția genetică nu este suficientă pentru apariția diabetului în absența factorilor declanșatori de mediu. Dieta dezechilibrată, sedentarismul, supraponderea, fumatul și istoricul familial sunt principalii factori care cresc probabilitatea apariției bolii.
Studiile au demonstrat că modificările stilului de viață — alimentație corectă, activitate fizică și controlul greutății — pot preveni sau întârzia debutul diabetului la persoanele cu risc ridicat. Totodată, reacția la dietă diferă de la o persoană la alta, ceea ce evidențiază rolul interacțiunii dintre gene și alimentație.
Nutrigenetica, baza recomandărilor personalizate
Progresele recente în domeniul genomicii au permis dezvoltarea testelor nutrigenetice, capabile să identifice modul în care variațiile genetice influențează răspunsul unei persoane la anumiți nutrienți. Testul analizează peste o mie de regiuni genetice și generează rapoarte personalizate cu recomandări adaptate fiecărui individ.
În cazul predispoziției la diabet, aceste rezultate pot ghida intervenții timpurii, chiar înainte ca valorile glicemice să crească. Persoanele cu anumite variante genetice, precum cele ale genei TCF7L2, pot avea un risc crescut de diabet în ciuda unei greutăți normale, iar identificarea acestor factori permite monitorizare și consiliere dedicate.
Beneficiile testării pentru pacienți
Pe lângă o evaluare detaliată a riscului genetic, testarea nutrigenetică permite crearea unui plan alimentar personalizat: unii pacienți răspund mai bine la diete cu indice glicemic scăzut, în timp ce alții necesită reducerea grăsimilor saturate sau creșterea aportului de fibre. Studiile arată că pacienții care primesc recomandări adaptate profilului lor genetic sunt mai motivați să adopte schimbări de durată în stilul de viață, considerând informațiile mai relevante și mai credibile.
Cum poate fi redus riscul de diabet
Indiferent de bagajul genetic, există măsuri eficiente pentru a scădea semnificativ riscul de diabet: scăderea în greutate cu 5–7% din greutatea corporală, activitate fizică moderată cel puțin 150 de minute pe săptămână, antrenament de forță de două ori pe săptămână, reducerea sedentarismului și adoptarea unei alimentații bazate pe legume, fructe, cereale integrale și proteine slabe.
Persoanele cu prediabet sau cele care au avut diabet gestațional necesită monitorizare regulată și, în unele cazuri, pot primi tratament preventiv, precum metforminul. Totuși, cea mai eficientă strategie rămâne adoptarea unor obiceiuri sănătoase pe termen lung — completate, acolo unde este cazul, de recomandări nutrigenetice personalizate.
Citește și: De ce prunele trebuie să fie vedeta meniului tău zilnic
