Despre „ignoranta“ e vorba?

La cererea Institutului pentru Politici Publice, Gallup Organization Romania a facut luna trecuta un sondaj cu tema „intoleranta, discriminare si autoritarism in opinia publica“. Rezultatele au fost date acum publicitatii. Si marturisesc ca ele m-au surprins si m-au ingrijorat in acelasi timp.

M-au surprins deoarece nu-mi imaginam ca efectele contra-politicii de care sunt vinovate toate guvernele post-decembriste au ajuns sa fie atat de dezastruoase. Stiam ca exista o „Romanie reala“, de care politicienii nu vor sa auda, iar cand aud fac o grimasa neincrezatoare si se intorc, grabiti, la supra-realitatea vorbelor, adica la demagogie. Dar, sa fiu sincer, nu banuiam ca in „Romania reala“ involutia post-decembrista a ajuns atat de departe. Cum se spune in cazul inundatiilor, „la cota de alarma“. Banuiam ca in malul lehamitei dospesc tot felul de pericole si ca ne putem trezi intr-o zi, din cauza aceasta, cu surprize urate. Dar nu banuiam ca aceste surprize urate sunt iminente. Contam pe fatalismul nostru proverbial, pe capacitatea noastra de a ne resemna, de a sta – vorba cronicarului – „supt vremi“. Se pare ca m-am inselat.

Rezultatele sondajului m-au si ingrijorat. Aproape ma tem sa formulez concluzia pe care am tras-o din ele. Anume ca, la ora actuala, e o veritabila ruptura intre „Romania reala“ si „Romania oficiala“ si ca refuzul politicii din sondajele anterioare (foarte grav el insusi, de fapt) e acum o etapa depasita in psihologia populatiei. De la neincrederea in politica, in politicieni, in partide, s-a ajuns aproape de un faliment al valorilor sub semnul carora am inceput tranzitia. Si zic „aproape“ deoarece sper ca rezultatele sondajului Gallup le vor da un soc politicienilor, ii vor speria, aratandu-le ca demagogia nu e o solutie, mai ales in acest moment, de a iesi din criza. E nevoie, daca politicienii sunt capabili de asta, de putina onestitate civica si patriotica.

Sa dau cititorilor „Gazetei de Sud“ cateva detalii, pentru a arata mai limpede de ce sunt ingrijorat. Sondajul dezvaluie existenta unei puternice tendinte spre autoritarism in opinia publica romaneasca. 84 la suta dintre respondenti au fost de acord ca „Romania are nevoie de un conducator puternic care sa faca ordine in tara“. Un sfert din populatie sprijina ideea unui regim militar, iar o treime dintre romani apreciaza ca ar fi bine sa existe un singur partid politic. 80 la suta dintre respondenti cred ca legile nu conteaza, deoarece „cei de la putere fac ce vor ei“. 69 la suta dintre respondenti considera ca „tribunalele nu fac dreptate oamenilor“, in timp ce 67 la suta traiesc cu convingerea ca „in Romania nu te poti imbogati decat pe cai necinstite“.

Acestea ar fi principalele revelatii ale sondajului. Ei bine, ce demonstreaza ele? Brutal spus, ca valorile apreciate aproape unanim la inceputul tranzitiei, si anume democratia, economia de piata, pluralismul politic, sunt acum grav avariate, ca blocurile din Bucuresti fisurate de cutremur si stigmatizate de o bulina rosie. Cine si-ar fi imaginat acum treisprezece ani, cand antipatia pentru ideea de partid unic era compacta, ca atatia dintre noi se vor intoarce la ea? Cine-si inchipuia ca democratia ii va stimula in primul rand pe hoti si ca Tepes va deveni voievodul nostru cel mai simpatic si cel mai des invocat? Cine-si imagina ca „alesii“ nostri, in democratie, vor izbuti sa faca suspecta bogatia, dupa ce comunismul a compromis saracia transformand-o in rampa de lansare a „urii de clasa“? In vreme ce unii s-au folosit de democratie, de economia de piata, de pluralism pentru a se capatui, pentru a satisface interese de grup sau de gasca, in „Romania reala“ au crescut mizeria, umilintele, frustrarile si resentimentele.

Rezultatele sondajului m-au ingrijorat cu atat mai mult cu cat autorii sondajului au tras din ele o concluzie falsa, dupa parerea mea. Ei zic ca vinovata si ingrijoratoare e doar „ignoranta“ populatiei. Concluzie foarte convenabila politicienilor care-i pot socoti, astfel, „ignoranti“ pe toti cei care ii dezaproba. Dar ea evita adevarul: tendintele negative nu dezaproba democratia, economia de piata, pluralismul, ci dezaproba minciuna, coruptia si hotiile.