Ambulatoriul de specialitate al Spitalului Judeţean de Urgenţă Craiova sau Policlinica, aşa cum o ştiu craiovenii, a fost modernizat din fonduri europene, dar nu poate fi recepţionat oficial din cauza unor inadvertenţe apărute între proiectul iniţial şi lucrarea efectuată de firmele de construcţii. Cel care a sesizat problemele este Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Dolj, instituţie care îi aşteaptă pe proiectant şi consultant să găsească soluţii. Între timp, pacienţii se înghesuie în partea de policlinică destinată copiilor, iar aparatura cumpărată tot din fonduri europene stă nefolosită.
Policlinica Spitalului Judeţean de Urgenţă (SJU) din Craiova este locul unde ajung cei mai mulţi pacienţi, care au nevoie de consultaţii, reţete şi alte investigaţii de specialitate. Anual, prin Ambulatoriul de specialitate al SJU trec circa 130.000 de pacienţi, care, de aproape un an, se înghesuie în jumătate din spaţiul iniţial al Policlinicii. Aceasta a intrat din mai 2012 într-un proces de reabilitare şi modernizare, în cadrul unui proiect cu fonduri europene demarat de Consiliul Judeţean (CJ) Dolj, proiect în valoare de 9,7 milioane de lei. Potrivit contractului, lucrările ar fi trebuit finalizate în decembrie 2013, iar constructorul care a câştigat licitaţia, asocierea de firme Remex, din Işalniţa, şi Framegrip Construction Limited, din Malta, s-a încadrat în timp.
Proiectul de reabilitare, modernizare şi dotare a Ambulatoriului de specialitate al SJU Craiova a constat în lucrări atât la interiorul clădirii, în principal la etajele 1 şi 2, cât şi la exterior. S-a lucrat, de asemenea, la partea de consolidare, dar şi la modernizarea instalaţiilor electrice, termice şi sanitare. La primul etaj se află zona de ambulatoriu copii şi adulţi, cu intrări separate, aici amenajându-se, totodată, şi cinci noi cabinete medicale. La etajul doi este zona de analize medicale, cu laboratorul şi un nou cabinet pentru recoltare. Toate spaţiile existente au fost redimensionate şi recompartimentate, dar şi dotate cu aparatură medicală de ultimă generaţie şi mobilier nou. S-a primit deja instrumentarul pentru fiecare cabinet, iar, ca aparatură, sunt ecografe noi, endoscoape, gastrofibroscop, bronhoscop, mamograf şi aparatură specială pentru laboratorul de analize medicale. Problema este că ambulatoriul nu a fost încă dat în folosinţă, iar pacienţii continuă să se înghesuie în partea de Policlinică destinată copiilor, finalizată în aprilie 2013, unde au fost aglomerate toate specialităţile, până la recepţia finală a lucrărilor. Recepţie care întârzie, din mai multe motive.
ISU – nemulţumit de lucrări
GdS scria în mai 2012 că, după multe bătăi de cap şi o luptă aprigă la licitaţie, ambulatoriul de specialitate al Spitalului Judeţean de Urgenţă din Craiova urma să fie modernizat de o asociere de firme formată dintr-o societate comercială din comuna Işalniţa şi una din paradisul fiscal Malta.
Consiliul Judeţean Dolj a trebuit să reia licitaţia pentru stabilirea constructorului după mai multe runde de discuţii tensionate cu firmele care au participat la licitaţie. Suma pentru care s-a semnat contractul, de 9,7 milioane de lei plus TVA, este la jumătate faţă de suma estimată iniţial la publicarea anunţului de participare, 18,1 milioane de lei. Iar acest lucru s-a datorat concurenţei acerbe între firme, la licitaţie înscriindu-se 17 societăţi comerciale. Câştigătoare a fost o asociere de firme formată din SC Remex SRL, cu sediul în Işalniţa, şi Framegrip Construction Limited, societate cu sediul în paradisul fiscal Malta. Remex avea la cea vreme doi acţionari, Ştefănescu Sorin-Costin din Craiova, cu 90% din acţiuni, şi Deliu Lucia, din Bucureşti, şi avea ca obiect principal de activitate „Lucrări de instalaţii sanitare, de încălzire şi de aer condiţionat“. Potrivit site-ului Ministerului de Finanţe, Remex a avut în 2010 doar nouă angajaţi şi o cifră de afaceri de peste patru ori mai mică decât suma din contractul pe care l-a câştigat împreună cu Framegrip Construction Limited. De fapt, dacă adunăm cifra de afaceri din ultimii şase ani a firmei, tot nu ajungem la valoarea contractului semnat recent. Dacă despre Remex se ştiu totuşi nişte date, despre Framegrip nici internetul nu a auzit prea multe. Doar că are sediul în Malta, cunoscut paradis fiscal.
Prezent la predarea amplasamentului, pe 8 mai, reprezentantul firmei Remex, Dan Ştefănescu, a răspuns întrebărilor GdS, spunând că firma din Malta, Framegrip, este foarte puternică şi că ea este cea care asigură finanţarea proiectului. „Au propria bancă. Firma a deschis filială şi în România. Azi nu au venit, dar îi reprezentăm noi, pentru că noi suntem liderii asocierii“, a spus el. Problema finanţării era destul de complicată. Firma trebuia să cheltuiască bani la început, apoi devizul îl trimitea Consiliului Judeţean, care, la rândul lui, îl trimitea la Ministerul Dezvoltării. Decontarea trebuia să se facă în limita a 300.000 de lei, iar perioada de aşteptare era de aproximativ trei luni. „Suntem în temă cu complexitatea lucrării. Într-o săptămână – zece zile începem lucrările. O să încercăm să lucrăm în partea a doua a zilei şi noaptea înăuntru“, mai spunea Ştefănescu.
După un an şi jumătate de lucru, asocierea de firme a terminat lucrările, dar ele nu au putut fi recepţionate oficial, deoarece ISU Dolj a avut obiecţii referitoare la respectarea normelor de siguranţă prevăzute în proiectul iniţial. Potrivit unui răspuns trimis GdS, care a solicitat informaţii legate de problemele care împiedică recepţionarea lucrărilor, ISU Dolj a enumerat o serie de inadvertenţe. „La recepţia de la terminarea lucrărilor din 24.12.2013, respectiv din data de 09.01.2014, s-a constatat că nu s-au respectat în totalitate prevederile proiectului avizat, prevederi referitoare la lungimea căilor de evacuare, compartimentare antifoc, nu au fost finalizate toate lucrările de execuţie şi nu a fost finalizată documentaţia tehnică (detalii de execuţie, dispoziţii de şantier şi planşe modificatoare). La recepţia de la terminarea lucrărilor s-a verificat documentaţia tehnică şi modul de respectare a cerinţei de securitate la incendiu conform normativelor în vigoare la data emiterii avizului de securitate la incendiu, deoarece proiectul respectiv nu intra sub incidenţa normativelor apărute ulterior, acestea neacţionaând retroactiv“, se arată în răspunsul ISU Dolj. Practic, ISU spune că lucrările efective au deviat de la proiectul iniţial, dar că acest lucru nu ar fi fost o problemă dacă ar fi fost întocmite documentele necesare în atare situaţie. Aceste documente ar fi trebuit întocmite de consultant, firma Irimat, şi de proiectantul lucrării, TPF Planege. Pe baza acestor documente, proiectantul ar fi trebuit să actualizeze proiectul care, la rândul lui, să fie avizat de ISU Dolj.
Ce spune CJ Dolj
Într-un răspuns trimis GdS, Biroul de Presă al Consiliului Judeţean Dolj precizează următoarele: „Pentru a se face recepţia şi a fi dat în folosinţă, mai sunt necesare unele lucrări suplimentare care nu au fost prevăzute în proiect, lucrări care, în mare parte, sunt solicitate de ISU Dolj, în urma unor normative apărute ulterior elaborării documentaţiei tehnice, care a stat la baza încheierii contractului de lucrări. În vederea execuţiei acestor lucrări, în prezent, Consiliul Judeţean Dolj face demersuri pentru revizuirea proiectului tehnic conform solicitărilor atât ale ISU, cât şi ale Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Craiova, care, de asemenea, solicită conformarea cu unele reglementări apărute ulterior elaborării proiectului tehnic. De asemenea, în prezent, se execută lucrări de curenţi slabi de către firma Casido din Brăila, care, în conformitate cu clauzele contractuale, trebuie să proiecteze şi să realizeze, printre alte lucrări de curenţi slabi, şi sistemul de detecţie şi alarmare la incendiu, sistemul de alarmă la efracţie şi sistemul de supraveghere video. Recepţia şi darea în folosinţă a ambulatoriului va putea fi făcută numai după realizarea lucrărilor suplimentare. Revizuirea proiectului tehnic se va face de comun acord cu proiectantul şi experţii. Sumele necesare efectuării noilor lucrări se încearcă să se obţină tot prin proiect, iar, dacă nu se reuşeşte, cheltuielile cad tot în seama beneficiarului, CJ Dolj“, se arată în răspunsul Biroului de Presă al Consiliului Judeţean Dolj. Dacă se vor face aceste lucrări, ele trebuie incluse în proiectul actualizat, proiect care va trebui să primească o nouă viză din partea ISU Dolj. Lucrurile par o formalitate, dar cu condiţia ca proiectantul şi consultantul să comunice între ei.
Potrivit directorului de dezvoltare al Irimat, Cristian Merişanu, Irimat a solicitat în nenumărate rânduri proiectantului TPF Planege actualizarea proiectului şi a precizat că lucrurile sunt pe drumul cel bun. Cât despre cine plăteşte lucrările suplimentare, Merişanu spune că depinde foarte mult de „interpretarea neprevăzutului“ cu atât mai mult cu cât acest proiect a intrat în vizorul DNA care a descins la sediul CJ Dolj în luna decembrie 2013. „Mai sunt unele hârtii de finalizat, lucrarea s-a terminat. Actele pe aprobări au mers mai greu decât lucrările în sine. Constructorul a terminat la termenul prevăzut în contract, lucrarea este OK, dar darea în folosinţă şi recepţia nu mai depind de noi. Irimat s-a ocupat de partea de dirigenţie de şantier, iar avizul ISU din 2009 s-a dat pe Studiul de Fezabilitate. Logic ar fi ca proiectul să se finalizeze tot după normele vechi.
Pentru autorizare la ISU depui toate documentele, iar ISU vine şi verifică spaţiile respective. Dacă acestea nu corespund, proiectantul este cel care trebuie să dea soluţiile tehnice, care trebuie să fie acceptate de beneficiar, de finanţator, de toţi. Pentru fiecare modificare se face notă de constatare şi dispoziţie de şantier, lucruri care s-au făcut, dar proiectul a fost făcut cam pe genunchi, cu multe lipsuri, mai ales pe partea de consolidare de la subsol, care nu fusese luată în calcul. Ar mai fi şi partea cu ancheta DNA, iar acum, de frică, toţi suflă şi în iaurt. Au fost discuţii şi cu doctorii din spital, care au venit fiecare cu cerinţele lui tehnice. S-a ţinut cont şi de ce au spus ei, pentru că ei ştiau cel mai bine de ce au nevoie. Constructorul a licitat pe anumite cantităţi, iar 10% din sumă a fost prevăzută pentru diverse, în cazul în care se constată diferenţe la locul de execuţie. Pentru lucrările suplimentare se va licita din nou, iar plata o va face fie CJ, fie banii se vor deconta din fonduri europene. Tocmai aici este reţinerea. Din cauza DNA, toţi se feresc acum de plata acestor bani pentru că, la auditurile de final, cineva poate spune că aceşti bani nu intră în categoria neprevăzutului, deci acest neprevăzut poate fi interpretat“, a declarat Merişanu.
Proiectantul: „Te pup, pa pa!“
Proiectantul, pe de altă parte, spune că şi-a îndeplinit contractul şi că nu a fost solicitat de nimeni pentru modificarea proiectului. „TPF Engineering, în baza contractului nr.153/04.08.2009 încheiat cu CJ Dolj a elaborat un proiect tehnic aprobat de beneficiar în ianuarie 2010, în baza căruia în luna iunie 2012 au început lucrările de reabilitare a spitalului. Conform aceluiaşi contract, TPF Engineering a acordat asistenţă tehnică de specialitate pe durata execuţiei lucrărilor, perioadă în care a emis dispoziţii de şantier la cerinţa beneficiarului (CJ Dolj). Acest contract încetează să producă efecte la data semnării procesului-verbal de recepţie la terminarea lucrărilor pentru obiectivul «Reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea şi echiparea ambulatorului de specialitate al Spitalului Judeţean de Urgenţă Craiova», acţiune care a avut loc în data de 17.01.2014. De la acea dată nu am mai primit nici o comunicare oficială de la clientul nostru sau de la reprezentanţii acestuia. În plus, dorim să precizăm câteva lucruri care ar putea ajuta la înţelegerea exactă a situaţiei în ceea ce priveşte implicarea TPF Engineering: clădirea Spitalului Judeţean de Urgenţă Craiova este o construcţie amplă din care CJ Dolj, prin contractul încheiat cu TPF, ne-a însărcinat să ne ocupăm de proiectarea unei anumite părţi. Atât legea, cât şi contractul existent ne obligă să răspundem exclusiv pentru lucrările şi zonele din spital incluse în contract. Toate observaţiile făcute de ISU care au stat la baza neacordării autorizaţiei de funcţionare depăşesc limitele contractului nostru, situaţie de care cu siguranţă reprezentanţii Irimat sunt conştienţi“, se arată în răspunsul trimis GdS de TPF România. După acest răspuns, Cristian Merişanu, de la Irimat, a declarat că a trimis sute de documente către proiectant şi că se va interesa despre această situaţie.
Interesul DNA pentru această lucrare a blocat deocamdată decontarea sumelor din proiectul de opt milioane de euro din care face parte modernizarea ambulatoriului. Potrivit şefului departamentului de implementare al Programului Operaţional Regional din cadrul ADR Sud-Vest Oltenia, Dorian Delureanu, decontarea sumelor a fost sistată. „Din cele 27 de milioane de lei, s-au decontat 8,5 milioane de lei“, a spus el. GdS a încercat să obţină un punct de vedere şi din partea constructorului, Remex. Dan Ştefănescu a răspuns la telefon, a spus că este bolnav şi că nu doreşte să răspundă presei care vrea un subiect de cancan, precizând că atunci când se va însănătoşi va discuta cu GdS. După circa patru zile l-am contactat din nou, dar nu a mai răspuns.
Spitalul poate pierde sume importante de la CAS
Toate aceste probleme cu darea în folosinţă a policlinicii Spitalului Judeţean, în forma sa finală, ar putea face ca unitatea medicală să piardă sume importante de bani din contractul cu CAS Dolj pe anul 2014, pe serviciile clinice şi investigaţiile de înaltă performanţă. Dotările cu aparatură medicală nouă şi spaţiile moderne ar face ca punctajul spitalului pe partea de ambulatoriu să crească la încheierea contractului cu Casa pe acest an. Contractarea cu furnizorii de servicii medicale din judeţe se face de obicei până la 1 aprilie, însă anul acesta, din cauza schimbărilor legislative şi a celor politice, încheierea contractelor ar putea întârzia, având în vedere că nu au fost încă publicate normele de aplicare a contractului-cadru.
Întârzierea contractării nu ajută însă cu nimic spitalul, care nu se poate prezenta oricum la negocieri cu ultimele dotări, fapt ce va face ca şi plafonul de la CAS să fie mai mic decât aşteptările managerului Bogdan Fănuţă. Acesta spera ca noile aparate medicale şi dotările să-i aducă un punctaj mai mare la contractare, fapt ce însemna implicit şi mai mulţi bani pentru serviciile acordate pacienţilor în policlinică, adică nu se va mai termina plafonul după câteva zile. În realitate, lucrurile nu vor sta aşa, iar investiţiile în ambulatoriu nu vor avea nici un efect asupra pacientului, cel puţin în acest an. Nici laboratorul de analize medicale nu va putea intra în contract cu CAS Dolj, din lipsa acreditării RENAR, condiţie obligatorie până acum, la contractare. Şi nici în toamnă, când are loc rectificarea bugetară, nu sunt şanse să se primească bani mai mulţi la SJU pe partea de ambulatoriu, chiar dacă el se va finaliza.
