În proiectul noului contract-cadru din Sănătate, valabil pentru anii 2013-2014, care va intra în vigoare de la 1 martie, sunt prezentate şi obligaţiile pe care le au spitalele în raport cu asiguraţii internaţi. În viziunea ministerului, dacă bolnavii vor mai fi trimişi să-şi cumpere medicamente, managerii acelor spitale „pot pleca acasă“.
Sistemul de asigurări sociale de sănătate din România se va ghida în următorii doi ani după un nou contract-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale. Proiectul este în dezbatere publică, în formă modificată, pe site-ul Ministerului Sănătăţii (MS) şi, faţă ce cel valabil în anii 2011-2012, a mai suferit unele mici schimbări. În mare, legislaţia a rămas aceeaşi, însă s-a plusat la finanţarea serviciilor medicale efectuate în spitale, în ambulatoriu sau de către medicii de familie. Contractul-cadru va intra în vigoare de la 1 martie, iar forma finală pare să fie cea prezentată de MS pe site.
Un lucru vizează drepturile persoanelor asigurate pe perioada internării, pentru a căror respectare şi Gazeta de Sud a demarat o campanie în toate spitalele din Oltenia. Chiar şi ministrul Eugen Nicolăescu a ţinut să reamintească faptul că, după intrarea în vigoare a noului contract-cadru din Sănătate, dacă vor mai fi situaţii în care bolnavii sunt trimişi să-şi cumpere materiale sau să dea bani pentru a avea acces în spital, managerii acelor unităţi „pot pleca acasă“.
Tocmai de aceea, şi prin aceste noi reglementări spitalele vor fi obligate să suporte pentru asiguraţii internaţi în regim de spitalizare continuă şi în regim de spitalizare de zi toate cheltuielile necesare pentru rezolvarea cazurilor respective, inclusiv pentru medicamente, materiale sanitare şi investigaţii paraclinice. „În situaţia în care asiguraţii, pe perioada internării în spital, în baza unor documente medicale întocmite de medicul curant din secţia în care aceştia sunt internaţi şi avizate de şeful de secţie şi managerul spitalului, suportă cheltuieli cu medicamente, materiale sanitare şi investigaţii paraclinice la care ar fi fost îndreptăţiţi fără contribuţie personală, în condiţiile prezentului contract-cadru, spitalele rambursează contravaloarea acestor cheltuieli la cererea asiguraţilor“, se precizează la art. 73.
La fel sunt obligate să procedeze şi unităţile sanitare care acordă servicii medicale în regim de spitalizare de zi. Spitalele mai au obligaţia să asigure investigaţiile paraclinice pentru bolnavii internaţi, efectuate în alte unităţi spitaliceşti sau în unităţi ambulatorii de specialitate, „în situaţiile în care spitalul respectiv nu deţine dotarea necesară ori aparatura existentă în dotarea acestuia nu este funcţională“.
Ce sancţiuni riscă spitalele
Pentru nerespectarea acestor obligaţii, spitalele se pot trezi şi cu sancţiuni „pentru luna în care s-au înregistrat aceste situaţii“. Sancţiunile pornesc de la reţinerea unei sume calculate prin aplicarea unui procent de 1% la valoarea de contract aferentă lunii respective (la prima abatere) şi ajung până la aplicarea unui procent de 9% la valoarea de contract lunară. Totodată, tot sub aspectul aplicării de sancţiuni, spitalele sunt obligate să monitorizeze gradul de satisfacţie al asiguraţilor prin realizarea de sondaje de opinie în ceea ce priveşte calitatea serviciilor medicale furnizate, pe baza unor chestionare elaborate de fiecare unitate în parte.
De asemenea, ministrul Eugen Nicolăescu le-a adus recent la cunoştinţă managerilor de spitale că în scrisoarea de intenţie cu FMI există prevederi conform cărora managerii care acumulează datorii la furnizori timp de trei luni consecutiv vor fi sancţionaţi prin pierderea funcţiilor. Totodată, la spitalele din subordinea ministerului se va realiza şi un audit financiar, iar pentru restul unităţilor sanitare se va introduce obligativitatea demarării procedurii de audit public intern.
Mai mulţi bani pentru cazurile rezolvate
Prin noile normative spitalele vor primi mai mulţi bani pentru rezolvarea unui caz, în funcţie de rolul pe care îl au în asigurarea sănătăţii populaţiei. Pentru spitalele regionale de urgenţă, cum va fi şi Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU) Craiova, decontarea se va realiza la un tarif pe caz ponderat de 1.800 de lei, în timp ce la spitalele judeţene tariful va fi de 1.600 de lei, iar la spitalele specializate în tratamentul bolilor cronice, 1.380 de lei. Spre exemplu, până acum la SCJU Craiova tariful pe caz ponderat era de 1.444 de lei. Acesta se înmulţeşte însă cu indicele de complexitate a cazurilor pe care îl are fiecare spital (ICM) şi care poate să crească sau să scadă tariful încasat pentru un caz rezolvat (la unele spitale indicele este subunitar). Ministrul Nicolăescu a ţinut însă să precizeze că, pe lângă faptul că spitalele cu cazuri de complexitate mai mare vor avea un tarif mai mare, se vor mai acorda bani şi prin programul pentru terapie intensivă, ca un ajutor suplimentar.
Vor exista şi situaţii când plata pentru un caz se va face la jumătate. Astfel, spitalele vor primi doar 50% din tariful pe caz rezolvat (DRG), din tariful mediu pe caz rezolvat sau din cel pe spitalizare de zi, dacă un pacient externat se reinternează în aceeaşi unitate sanitară sau într-o altă unitate sanitară, în acelaşi tip de îngrijire (acut-acut, cronic-cronic) pentru patologie de acelaşi tip, într-un interval de 48 de ore de la externare. La fel se întâmplă şi în cazurile de acest gen în care pacientul nu este externat, ci transferat în altă unitate sanitară.
Cazurile care fac obiectul internării prin spitalizare de zi şi au fost rezolvate prin spitalizare continuă la solicitarea asiguratului se decontează de CAS la tariful pe serviciu medical/caz rezolvat aferent spitalizării de zi, diferenţa urmând să fie suportată de asigurat. În situaţia în care pacientul nu poate dovedi calitatea de asigurat, spitalul este obligat să acorde serviciile medicale de urgenţă necesare, adică să evalueze bolnavul şi să-l externeze dacă starea sa de sănătate nu mai reprezintă urgenţă. La solicitarea pacientului care nu are calitatea de asigurat, se poate continua internarea, dar numai cu suportarea de către acesta a cheltuielilor aferente serviciilor medicale primite.
Coplata, între cinci şi zece lei – la externare
În noul contract, Ministerul Sănătăţii a introdus şi coplata, însă doar pentru serviciile medicale acordate în regim de spitalizare continuă, în secţiile/compartimentele cu paturi din unităţile sanitare aflate în relaţii contractuale cu casele de asigurări de sănătate, „ca un mecanism de control al internărilor nejustificate, fictive şi a raportărilor false“, după cum s-a exprimat ministrul Nicolăescu. Coplata va avea un nivel minim de cinci lei şi unul maxim de zece lei, valoarea sa urmând să fie stabilită de fiecare spital pe bază de criterii proprii. Suma nu va fi plătită pe zi de spitalizare, ci o singură dată, la externarea pacientului.
Coplata nu va fi aplicată serviciilor de urgenţă, în ambulatoriu de specialitate, medicinei de familie sau în cazul analizelor medicale şi nici persoanelor exceptate prin lege – copii, gravide, pensionari cu pensii sub 700 lei/lună, bolnavii incluşi în programele naţionale de sănătate, dacă nu realizează venituri din muncă, veteranii de război. În spital, vor fi scutite de coplată serviciile medicale acordate în secţiile/compartimentele de îngrijiri paliative (care ameliorează sau care înlătură simptomele unei boli pentru un timp scurt, fără să suprime cauza bolii), internările obligatorii pentru bolnavii psihic, serviciile acordate pacienţilor care necesită asistenţă medicală spitalicească de lungă durată (ani) 360 de zile şi serviciile acordate pacienţilor pentru care criteriul de internare este urgenţa.
Finanţare sporită pentru medicina de familie şi ambulatoriu
Potrivit noului act normativ, şi medicina de familie va primi o finanţare mai mare per capita, de la 50% la 70%, iar pentru servicii finanţarea va creşte cu 30% din bugetul alocat. Ministerul crede că o astfel de măsură va permite medicului de familie să efectueze mai multe activităţi de prevenţie şi să monitorizeze mai eficient pacienţii cu boli cronice. Bugetul a crescut semnificativ şi pentru ambulatoriul de specialitate, cu 50%, pentru ca pacienţii să aibă un acces mai rapid la servicii medicale de specialitate şi, pe de altă parte, pentru ca ambulatoriul să reprezinte un filtru eficient pentru internările nejustificate în cazurile ce pot fi tratate în afara spitalului.
