Criza economică i-a lovit puternic şi pe medicii veterinari. În mediul rural, aceştia supravieţuiesc tot mai greu. Nu au salarii, iar încasările pe serviciile prestate sunt singurele venituri. În aceste condiţii, s-a ajuns ca în Dolj să fie situaţii cu un cabinet veterinar la două şi chiar trei comune.
Doljul numără în prezent 250 de medici veterinari, din care 20 sunt pensionari care continuă să-şi desfăşoare activitatea. Din aceştia, 46 sunt funcţionari publici, iar alţi 12 au contracte pe perioadă determinată cu supermarketuri, abatoare sau unităţi de procesare. 82 de cadre medicale desfăşoară activităţi de tratare a animalelor din partea Direcţiei Sanitar-Veterinare în 111 comune şi oraşe din judeţ. În unele cazuri, este un singur cabinet la două şi chiar trei comune. Restul de aproximativ 120 de cadre medicale au cabinete particulare ori farmacii. „La Botoşeşti-Paia şi Gogoşu există un singur cabinet, la fel se întâmplă şi în zona Amărăştii de Jos, Amărăştii de Sus şi Dobroteşti, dar şi în comunele Unirea, Terpeziţa, Orodel. Totodată, medicul veterinar din Calafat deserveşte şi localitatea Basarabi“, a precizat dr. Costică Retea, preşedintele Colegiului Medicilor Veterinari Dolj.
Trăiesc din banii alocaţi programelor naţionale
Numărul redus al veterinarilor nu este tratat ca o criză de personal, întrucât lupta se duce pentru supravieţuire, efectivele de animale fiind în scădere. „Înainte de revoluţie, în Dolj, anual, erau un milion de porci crescuţi în abatoare şi în gospodării, acum se numără numai 140.000, bovine erau 200.000 şi acum sunt doar 35.000. Ovinele au rămas mai multe, fiind 180.000, dar şi la ele s-a înregistrat o scădere, pentru că înainte erau 500.000. În ceea ce priveşte caprinele, avem 120.000, în loc de 500.000-600.000 cât erau iniţial. Pe lângă numărul mic de animale, se adaugă şi faptul că tot mai multe persoane nu mai apelează la serviciile medicului veterinar sau, dacă vin la veterinar, se uită să nu plătească nimic. Or, pentru orice solicitare trebuie achitat transportul, tratamentul şi actul medical în sine“, a adăugat preşedintele Colegiului Medicilor Veterinari Dolj. Cele mai bune încasări le au medicii veterinari din zonele în care există ferme sau crescători care beneficiază de subvenţii de la stat şi au nevoie de adeverinţe de la medic. Sunt însă rare cazurile de acest gen, înregistrate în special în comunele Teasc, Mârşani, Bratovoieşti, Mischii. În celelalte cazuri, veterinarii au încasări mai mult din programele naţionale de vaccinare, suportate de la bugetul de stat. În această categorie se înscrie vaccinarea câinilor, deparazitarea bovinelor, depistarea anemiei infecţioase la cabaline, recoltarea de sânge la caprine, bovine, ovine, dar şi vaccinarea animalelor împotriva antraxului. Pentru aceste servicii, statul plăteşte fiecărui medic până la cinci lei pe fiecare animal.
Satele, în continuă depopulare
Veterinarii susţin că şi în cazul programelor naţionale încasările încep să scadă de la un an la altul, pentru că populaţia este îmbătrânită. Viorica Ungureanu este medic veterinar de peste 20 de ani. Are cabinetul în comuna Radovan şi se ocupă de animalele din satele arondate Fântânele şi Târnava, dar şi de vieţuitoarele localnicilor comunei Întorsura. Distanţa pe care trebuie să asigure asistenţă medicală este destul de mare, însă solicitările sunt foarte puţine, uneori chiar inexistente. „Până în anul 2000 mă solicitau şi noaptea, că le fată vaca sau alt animal din curte. De ani buni, urgenţele sunt o raritate. De fapt, nu prea mă mai întreabă nimeni de nimic. Merg eu personal prin târguri sau pe la fiecare prin gospodărie să le fac câte un anunţ legat de vaccinări sau paraziţii care apar. Toate deplasările sunt plătite de mine. Şi, dacă li se îmbolnăveşte un animal, nu cer bani pe transport, că nu mă mai solicită deloc. Şi aşa sunt puţine animale în această zonă. Am 200 de bovine cu tot cu viţei, 300 de cai şi 1.500 de capre“, a spus medicul. Numărul animalelor este în continuă scădere, după cum observă veterinarii, pentru că, odată ce unul dintre membrii unei familii decedează, animalele sunt vândute la târg.
Farmaciile veterinare nu merg în comunele sărace
În mediul rural, nici farmaciile veterinare nu pot supravieţui. Şi acest lucru s-a dovedit în practică. În comuna Întorsura, primarul a încercat să suplinească lipsa unui cabinet veterinar cu deschiderea unei farmacii de specialitate, în care lucrează tot un medic veterinar. „Am făcut acel punct sanitar cu gândul să venim în sprijinul cetăţenilor care mai au probleme cu animalele. Mai ales că la păsări, de exemplu, apar mereu diverse boli şi mor repede. Nu a mers absolut deloc şi am fost nevoit să-l închid“, a spus primarul. În aceste condiţii, localnicii au rămas să consulte animalele tot la medicul din Radovan.
Taxe de aproximativ 50% pe servicii
Potrivit preşedintelui Colegiului Medicilor Veterinari Dolj, statul are şi el o mare contribuţie la descurajarea acestei profesii prin taxele impuse. „O injecţie pentru un animal bolnav costă de regulă zece lei. Din aceşti bani încasaţi medicul trebuie să plătească la stat TVA-ul de 24%, impozitul de 16% şi CAS-ul ca angajat de 14%. Mai bine de jumătate din preţul injecţiei este dat sub formă de taxe şi impozite“, a precizat dr. Costică Retea. Prin urmare, anual, între 2 şi 5% din numărul veterinarilor renunţă la profesie sau pleacă în străinătate, în ultimul timp cerinţe fiind mai mult pentru Danemarca. Pe de altă parte, aceste costuri îi descurajează pe cei care rămân în Dolj să angajeze asistenţi veterinari, care sunt absolvenţi de liceu cu specializarea tehnician veterinar. În aceste condiţii, liceul de tradiţie de la Malu Mare, care pregătea resursa umană în acest domeniu, a rămas cu o singură clasă pe această specializare, care se mai regăseşte şi la Băileşti, la Liceul „Mihai Viteazul“. Absolvenţii nu pot practica meseria învăţată doar dacă sunt angajaţi la un cabinet medical, pentru că nu pot avea statut de liber-profesionişti, deoarece nu există reglementări în acest sens.
