Scutul antirachetă american, care urmează să devină unul NATO, după summitul de la Chicago de anul viitor, a încins spiritele la Adunarea Parlamentară NATO de la Bucureşti.
După ce Moscova a primit un mesaj clar de la Washington că nu va beneficia de garanţii legale că scutul antirachetă nu va fi folosit împotriva ei, la reuniunea de la Bucureşti, mai mulţi parlamentari ruşi s-au îndreptat spre România ca să ceară astfel de garanţii, deşi în mod repetat Bucureştiul a explicat, cu date tehnice şi legale, că astfel de garanţii sunt inutile de vreme ce scutul nu poate fi folosit decât pentru apărare.
România repetă că scutul e defensiv
Replica preşedintelui Traian Băsescu a venit la finalul Adunării Parlamentare NATO. „Speculaţiile şi dorinţa unora de a amplifica şi de a pune sub semnul întrebării buna-credinţă a României nu fac decât să arate lipsă de voinţă de cooperare. De altfel, România, deşi e o ţară medie, nu a cerut niciodată, sau nu a primit niciodată, garanţii antirachetă de la nimeni şi are obligaţia să şi le asigure ea însăşi, în parteneriat cu aliaţii“, a replicat şeful statului, repetând că elementele scutului american antibalistic, care vor fi plasate pe teritoriul României, sunt strict defensive. Şi preşedintele Senatului, Mircea Geoană, a avertizat că, în prezent, nu pericolele externe sunt cele mai mari. „Noi suntem cel mai mare risc pentru propria securitate“, a spus Mircea Geoană. „Este riscul de a ne întoarce la politică, de a arăta cu degetul şi riscul de a ieşi din această criză economică şi financiară, slăbiţi, dezbinaţi, mai naţionalişti sau chiar izolaţionişti. Dacă vom vorbi mereu despre sfârşitul Occidentului, această profeţie se va şi îndeplini“, a avertizat preşedintele Senatului.
Bugete prea mici pentru Apărare
Alt risc de securitate îl reprezintă faptul că bugetele de apărare în ţările NATO tind să scadă, în condiţiile în care, chiar şi înainte de criza financiară, mai ales ţările europene contribuiau mai puţin decât Statele Unite la tot ce înseamnă apărare colectivă, inclusiv la capitolul cheltuieli militare. O realitate reclamată, de altfel, şi în timpul lucrărilor Adunării, la Bucureşti, de mai mulţi parlamentari din statele aliate, care au avertizat că în timp ce bugetele de apărare din ţările NATO scad, cele ale statelor din afara NATO cresc.
„Apărarea inteligentă“
Soluţia este aşa-numita „apărare inteligentă“, un concept lansat de secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, care presupune ca aliaţii să conecteze capacităţile militare naţionale existente, de vreme ce cheltuieli pentru noi capacităţi nu sunt posibile. Anders Fogh Rasmussen a prezentat la Bucureşti principalele teme pe agenda NATO la summitul de anul viitor. „La Chicago, ar trebui să cădem de acord asupra unui plan strategic de parteneriat pentru Afganistan, care să dureze dincolo de 2014, ar trebui să sprijinim un pachet de îmbunătăţire a capacităţilor de care au nevoie toţi aliaţii, ar trebui să declarăm crearea unei capacităţi interimare de apărare antirachetă a teritoriului NATO şi sper că vom putea avansa în colaborarea cu Rusia pentru apărarea antirachetă“, a declarat Rasmussen. Secretarul general NATO a pus pe agenda summitului de la Chicago şi reconfirmarea angajamentelor NATO de integrare euroatlantică a partenerilor europeni care aşteaptă să intre în Alianţa Nord-Atlantică şi a declarat că tot la Chicago, NATO trebuie să transmită un semnal puternic de colaborare cu statele din zona Mediteranei, Golf şi Orientul Mijlociu.
NATO, la răscruce
Adunarea Parlamentară NATO s-a desfăşurat la Bucureşti, într-un moment complicat economic şi social pentru întreaga lume, care pune semne de întrebare şi Alianţei Nord-Atlantice. Afganistanul este şansa NATO de a se reinventa pentru secolul 21, se spunea în urmă cu câţiva ani şi se mai spune încă, însă nesiguranţa economică globală îşi pune amprenta şi asupra operaţiunilor Alianţei în condiţiile în care prognozata retragere americană din Afganistan ar presupune ca Europa să umplă golurile lăsate de Washington. Asta, în condiţiile în care statele europene nu s-au sfiit să arate deschis în ultimii ani că şi-au pierdut apetitul pentru războiul fără sfârşit din Afganistan. În prezent, nu par să mai fie nici bani, nici voinţă politică pentru susţinerea operaţiunilor din Afganistan. În toate statele implicate, se simte o regrupare spre interior sub presiunile economice care aruncă toată energia politică şi a opiniei publice într-un proces de regândire a sistemelor sociale şi economice a căror bună funcţionare dă semne de oboseală şi inadaptare la noi realităţi. Afganistanul a fost declarat o poveste cu sfârşit imposibil de prognozat şi, mai ales, una nu tocmai de succes, iar ultima operaţiune NATO în Libia, în lectura analiştilor, nu este nici ea una de succes de vreme ce Libia este încă încleştată în insecuritate.
Rezoluţii parlamentare pentru NATO
Reuniunea de la Bucureşti a avut ca rezultat o serie de rapoarte şi rezoluţii, între care una privind susţinerea poporului libian şi una asupra bunei guvernări în Afganistan. Evident aceste rezoluţii şi rapoarte vor ajunge pe masa Alianţei şi a secretarului general, însă, după cum atrag atenţia pesimiştii, ele au doar un caracter orientativ şi de asistenţă pentru politicile NATO. Ce spune misiunea Adunării Parlamentare a NATO? Că astfel sunt aduşi împreună parlamentarii din ţările Alianţei Nord-Atlantice pentru a obţine consens şi sprijin pentru politicile NATO. În acelaşi timp, se porneşte de la premisa că, în acest fel, parlamentele sunt racordate la chestiunile cele mai importante care ţin de securitate şi astfel se obţine o mai mare transparenţă. Dar, orice decizie a NATO este în final obiect de negocieri la nivel înalt şi, acuză unii analişti, nu mereu transparent, şi rămâne în mâinile şefilor de state membre NATO.
• Carmen Gavrilă, Corespondent diplomatic Radio România
