Peste trei săptămâni Craiova rămâne fără arhitect-şef. Mircea Diaconescu şi-a depus demisia, invocând motive personale, dar regretă că pleacă din primărie, aşa cum a declarat într-un interviu acordat GdS. Diaconescu a precizat că primăria vrea să demoleze mai multe imobile pentru lărgirea străzilor.
GdS: De ce aţi demisionat?
M.D.: Nu am probleme cu primăria. Am plecat din motive strict personale. M-au băgat şi viceprimarii în şedinţă şi m-au întrebat dacă nu mă înţeleg cu cineva, m-a căutat şi primarul şi mi-a zis: „Bă, ce ai, eşti nebun?“ Nu am nici o problemă cu cei din primărie.
GdS: Aţi obosit?
M.D.: Nu. Este vorba despre problemele mele personale. Problema este că în ultimele luni viaţa mea personală a cam luat-o la vale şi am ajuns… capsa care a detonat totul a fost fata mea. Sunt într-o comisie a CE privind dezvoltarea durabilă a oraşelor. Craiova este unul dintre cele patru oraşe din ţară selecţionate cu programe de dezvoltare durabilă. Sunt arhitecţi din toate ţările. Eu trebuia acum câtva timp să plec la Bruxelles şi m-am dus bine şi frumos la banca unde lucrează fie-mea şi când am ajuns mi-a spus o colegă a ei că e bolnavă acasă de două zile. Iar eu habar nu aveam. Am lucrat din plăcere, am lucrat gratis pentru primărie de acasă şi în weekend. Regret că plec.
GdS: Vă place cum arată Craiova urbanistic?
M.D.: Craiova este selecţionată pentru un studiu făcut de Comunitatea Europeană ca să ne ajute să facem studiul de dezvoltare durabilă.
GdS: Şi ce înseamnă asta?
M.D.: Nu ştiu ce înseamnă, dar e bine pentru oraş. Lucrurile s-au mişcat, am reuşit să ieşim din anonimat. La toate conferinţele cu arhitecţii de la Ministerul Dezvoltării am fost daţi exemplu, noi şi Timişoara, ca singurele oraşe unde direcţiile de urbanism şi de integrare au făcut planul integrat de dezvoltare. Avem foarte multe lucrări pentru care am făcut planul urban integrat, program-pilot, pentru prima dată în România. Este o abordare integrată a unor zone cu specific. În România, există două precepte urbanistice foarte serioase, apropo de industrie: afară cu industria din oraş şi conservarea a ceea ce se mai poate. Noi, conform strategiei de dezvoltare, am mizat foarte mult pe industrie. Orice s-ar zice, Ford este o locomotivă. Încă există industrie electrotehnică. Pe urmă este industrie bună pe linia confecţiilor metalice, cum ar fi Popeci. Celelalte oraşe au venit cu tot soiul de poveşti de adormit copiii, cu industrie de înaltă tehnologie. Eu nu am văzut-o până acum, dar industrie constructoare de maşini am văzut.
GdS: Cum se aplică acest plan urban integrat?
M.D.: Craiova poate să-şi revină ca pol industrial. Toată lumea se gândeşte doar cum să destructureze industria şi o să ne întrebăm din ce o să mai trăim: din supermarketuri? O să vindem unii cârnaţi, iar alţii o să ne dea pantofi, iar ăştia se duc la Metro şi or să ia tenişi, iar ăia or să fugă la Kaufland şi or să cumpere Dumnezeu ştie ce.
GdS: Totuşi, ce este acest plan integrat?
M.D.: Este un plan care stabileşte foarte clar direcţiile de dezvoltare şi priorităţile oraşului. În această clipă, principalul venit al oraşului trebuie să fie industria. Noi avem o bază bună. Avem hale, construcţii bune şi dotare. Avem gaz, apă, curent. Gândiţi-vă ce înseamnă să vină unul să-şi facă o fabrică,
să-şi tragă un branşament. Sunt hale noi, MAT-ul încearcă să-şi revină, de exemplu. Am vorbit cu proprietarul de la MAT, a investit vreo zece milioane de euro ca să retehnologizeze. Popeci a investit foarte mult în utilaje. Sigur, au fost zone unde industria nu şi-a mai găsit locul şi nu a mai rămas nimic.
GdS: Pe ce perioadă se aplică acest plan?
M.D.: Prima derulare de fonduri se întinde până în 2015. Deja se vorbeşte că s-ar putea să vină încă o linie de fonduri pe partea dezvoltării integrate. În aceste planuri integrate, trebuia să demonstrezi că îţi aduce beneficii. Îmi aduc aminte de una dintre discuţiile cu comisarul european, care spunea că nu ne dau bani ca să ne facem oraşele, ci ca să devenim rentabili, să ne ţinem singuri. Noi trebuie să asigurăm accesibilitate şi mobilitate în oraş. Problema generală a industriei este că trebuie să aibă mobilitate. Orice investitor se uită la transport, accesibilitate către el, şosele. Nimeni nu investeşte într-o industrie izolată care nu are acces la şosea, cale ferată. Nu poţi face o industrie numai către interior. Desigur, trebuie să asfaltezi între blocuri, dar să rezolvăm mai întâi problema mai mare. Degeaba asfaltezi trei alei între blocuri care nu duc nicăieri. Acum se pune accent pe dezvoltarea integrată a oraşelor. De exemplu, noi vrem să facem zona centrală şi abordăm pe mai multe direcţii: adică nu reparăm case doar aşa ca să fie frumoase, ci prin asta capătă o atractivitate, care aduce investitori. Deci, ei vor face lucruri care vor produce. Este o maşinărie.
GdS: Care dintre cele două pasaje este mai util?
M.D.: Amândouă sunt. Noi, în Craiova, avem două deficienţe foarte mari. Nu avem descărcare de trafic. Logic, atunci când faci o stradă foarte mare şi frumoasă, trebuie să şi poţi descărca acest trafic. În urbanism e un principiu foarte clar: facilitatea de trafic aduce aglomerare de trafic. Dacă doar asfaltăm două străzi, toată lumea se va năpusti pe ele, pentru că sunt bune. Ne trebuie străzi pe lateral. A doua problemă este că pe relaţia nord-sud nu este continuitate, este îngrozitor de fragmentată. Dacă îl laşi pe unul în gară şi îi dai şi o maşină să iasă la Calafat, a pierit omul. Din această cauză ne-am trezit cu două intersecţii absolut criminale. Arieş cu Împăratul Traian. Este coşmar. Al doilea este Valea Vlăicii. Este un principiu: orice măsură pe care o iei singular e mai bine dacă nu o iei. Aceste două noduri de circulaţie rezolvă nişte probleme, dar nu pe toate. Următoarele două PUZ-uri pe care vrem să le facem şi se pot rezolva rapid sunt sistematizarea intersecţiei Amaradia cu Titulescu, iar a doua intersecţie de la Macedonski cu Arieş. Asta duce la demolări şi exproprieri. Niciodată nu m-am dezis de acest lucru. Uitaţi-vă cât s-a fluidizat pe A.I. Cuza. Eu ştiu că exproprierile duc la drame, dar străzile sunt foarte înguste. Pietonalizarea zonelor istorice a dus la perturbări foarte serioase ale traficului tocmai pentru că acolo s-a terminat integrarea. Acolo unde se poate, să lărgim străzile. O să ştim ce clădiri va trebui demolate când o să punem pe hârtie. La Titulescu pot fi demolate casele vechi. O intersecţie care se poate face este cea de la Madona Dudu, unde este altă nebunie colectivă. PUZ-urile vor fi făcute în semestrul doi şi ar putea fi puse în practică la începutul anului viitor. Toate fac parte dintr-un complex cu studii de trafic.
GdS: Ar trebui lărgite şi străzile de lângă pasaj?
M.D. Ar trebui lărgite doar intrările în intersecţii. Pasajul este îndepărtat de toate fronturile laterale. Nu trece prin faţa locuinţelor, ci la nivelul unor spaţii comerciale.
GdS: Pasajul subteran ar putea pune în pericol structura de rezistenţă a clădirilor din jur?
M.D.: Atâta vreme cât cineva a semnat un proiect ca parte de structură este responsabil. Să pornesc eu de la ideea că inginerul ăla este iresponsabil mi-ar fi puţin ruşine. Nu pot să pornesc de la ideea că proiectele se fac iresponsabil. Direcţia est-vest aş putea spune că va fi fluidă, iar, după ce se va rezolva şi cu Bariera Vâlcii, vom avea cel puţin două artere fluide.
GdS: Se construieşte haotic în Craiova?
M.D.: În ultima vreme nu. Era şi permisivitatea legii, adică puteai să modifici regimul de înălţime printr-un PUZ. În egală măsură, există zone în care nu vom mai putea ţine regimul de înălţime la P+1. Pe partea de zonă centrală, în afară de cea istorică. Acum PUZ-urile derogatorii iniţiate de persoane fizice sau juridice nu mai sunt posibile decât în cartiere rezidenţiale cu peste 10.000 mp, parcuri comerciale. Noi am mai avut o problemă, cea a supermarketurilor. Nu sunt adeptul lor pe zonele centrale. Singurul care mai poate face PUZ este autoritatea publică locală. Numai ea poate iniţia. Analizele vor fi mult mai serioase acum. Trebuie construit conform reglementărilor zonei. Craiova are două zone industriale mari, cea de vest şi cea de est. Zona de est este foarte compactă şi nu au intrat locuinţe în ea. Singurul accident este zona de locuinţe de lângă Ford, pe care o consider o greşeală. Tot ce este conjunctural este prost.
GdS: Mai au de lucru firmele de construcţii în Craiova?
M.D.: Infim. Recesiunea se simte în toată lumea. În zona Villareal – Castellon – Valencia din Spania sunt zeci de mii de apartamente nevândute.
Eu aş stopa în această clipă partea de PUZ-uri, fiindcă PUZ-ul are şi el un superior, PUG. Luna asta, în consiliu se va aproba iniţierea procedurii de achiziţie a actualizării PUG-ului. În România, PUG-urile sunt de a doua generaţie, numite „jandarm“, pentru că sunt restrictive, nu permisive. Va dura cam un an.
GdS: Sunt zone întregi fără autorizaţii de construire.
M.D.: Este o problemă naţională. Această dezvoltare liniară de-a lungul unei străzi e un fenomen naţional. Sunt două zone groaznice: printr-o ironie a sorţii este zona Drumul Muntenilor – Gârleşti, zonă cu case frumoase. Problema este că are o ciudăţenie. Aceeaşi stradă devine drum de exploatare şi apoi dă în intravilan. Alta stradă prin aberaţia legii este zona dintre Bariera Vâlcii şi ieşirea dinspre Melineşti. A fost prinsă zonă verde.
GdS: Se mai construieşte pe spaţiul verde?
M.D.: Sunt probleme cu Ordonanţa 114, cea cu spaţiile verzi. Sunt situaţii în care avem case construite pe spaţiul verde pe vechea legislaţie, iar proprietarul spaţiului dintre ele vrea şi el autorizaţie, spunând că între două case nu se poate considera că este spaţiu verde. Ordonanţa va trebui revizuită. A născut o vânătoare de vrăjitoare. Unde vede cineva trei smocuri e spaţiu verde. Altă zonă ciudată este Brestei, unde noua legislaţie a cam tăiat aripile construirii ilegale. Dacă îi dai amendă, te contestă, iar el îşi construieşte casa. Eu nu am văzut nici un proces câştigat la nivel naţional în care să i se impună să o demoleze. Plus că pe terenul privat nu poţi intra. Inginerul în construcţii ce să facă? Stă la poarta lui.
GdS: Şi atunci, cum se poate rezolva?
M.D.: Printr-o lege mult mai dură. Să fie infracţiune. Şi noi avem dosare penale pentru construire fără autorizaţie. La Luncă nu ştiu ce este, nici ce acte de proprietate sunt. Dar există lege care le dă posibilitatea să ia autorizaţie după aceea, cu amenzile de rigoare, doar dacă imobilul respectă reglementările de construcţie din zonă.
GdS: Ce facem cu blocurile reabilitate şi vopsite în toate culorile?
M.D.: Anvelopările termice necesită autorizaţie de construire. Obligaţia este în autorizaţia de construire. Ce fac ei acum este ilegal, nu după lege. Noi vorbim de clădiri peste două niveluri. Este ilegal să-şi facă fiecare la etajul lui. Au fost şi amendaţi.
GdS: Când e gata cadastrul Craiovei?
M.D.: Când am venit în primărie, am spus că, dacă te uiţi pe planuri, vezi numai câmpuri, dar când te duci acolo, vezi numai case. Şi atunci am zis să facem o cadastrare adevărată, să avem acelaşi suport electronic. Am introdus un control digital peste tot. Cadastrul imobiliar sper să fie gata la sfârşitul anului viitor.
GdS: Adică vom şti ce conductă va fi sub o anumită stradă?
M.D.: Da. Problema este că, dacă în cazul caselor, pe ele le mai vezi, conductele o să le avem la început declarativ. Dar e ceva mai mult decât nimic. Cât nu am avut acest program, verificarea era aleatorie.
GdS: Vor mai scădea preţurile la apartamente?
M.D.: Au scăzut şi or să mai scadă. Este o aducere la adevărata valoare. Preţurile ajunseseră să nu mai reflecte realitatea. Vorbeam de o mie de euro metrul pătrat. Unde suntem? Păi ce, suntem la Monte Carlo?
