Curtea Internaţională de Justiţie de la Haga a dat dreptate României prin faptul că linia de delimitare nu va fi influenţată de Insula Şerpilor, care are dreptul la o mare teritorială de numai 12 mile marine, decizia fiind adoptată în unanimitate de cei 15 judecători ai Curţii.
Curtea Internaţională de Justiţie (CIJ) de la Haga a decis ca Insula Şerpilor să nu influenţeze linia de delimitare, care îşi va urma cursul de 12 mile în jurul acesteia, aşa cum ceruse România.
Ca atare, din cei 12.700 de kilometri pătraţi în dispută se va putea exploata pe circa 9.700 de kilometri pătraţi, 80 la sută din suprafaţă fiind în drepturile de exploatare ale României.
„Curtea a reţinut deja că Insula Şerpilor nu poate fi considerată un punct de bază pentru delimitare. Curtea observă că Insula Şerpilor este situată la 20 de mile marine nord faţă de ţărmul Ucrainei, astfel că orice platou continental şi zonă exclusivă generate de această formaţiune nu pot depăşi efectele generate de ţărmul Ucrainei în sine“, a citit preşedinta Curţii din concluziile care au precedat anunţarea propriu-zisă a soluţiei.
„Având în vedere că Insula Şerpilor nu influenţează decizia, Curtea nu consideră necesar să se pronunţe asupra naturii formaţiunii“, a adăugat judecătoarea britanică Rosalyn Higgins, preşedinta Curţii. Totuşi, ţinând cont că CIJ a hotărât ca linia de delimitare să descrie un arc de cerc de 12 mile marine, efectul juridic atribuit este cel al unei stânci.
Linia delimitării maritime stabilite de Curte începe la punctul 1, adică punctul de intersecţie a limitelor exterioare ale apelor teritoriale dintre România şi Ucraina, aşa cum a fost stipulat în Tratatul privind regimul frontierelor de stat din 2003. De acolo urmăreşte un arc de cerc de 12 mile marine în jurul Insulei Şerpilor, până când se intersectează cu un al doilea punct, care are coordonatele 45 de grade, 3 minute şi 18,5 secunde nord, şi 30 de grade, 9 minute şi 24,6 secunde est, cu linie echidistantă pornind de la coastele adiacente ale României şi Ucrainei, aşa cum sunt acestea descrise de punctele de bază de pe Digul Sulina, respectiv Insula Ţiganca. Delimitarea continuă de la punctul 2, de-a lungul liniei de echidistanţă până la punctul 3, care are coordonatele 44 de grade, 46 de minute şi 38,7 secunde nord cu 30 de grade, 58 de minute şi 37,3 secunde est. De la punctul 3, linia de delimitare urmează linia de echidistanţă către punctul 4 cu coordonatele 44 de grade, 44 de minute şi 13,4 secunde nord, şi 31 de grade, 10 minute şi 27,7 secunde est, unde linia de echidistanţă este influenţată de punctul de bază al Ucrainei, localizat la Capul Tarkankut. De la punctul 4, linia trece către punctul 5, cu coordonatele 44 de grade, 2 minute şi 53 de secunde nord, şi 31 de grade, 24 de minute şi 35 de secunde est, care este controlat de punctele de bază situate pe Peninsula Sahalin, pe coasta României şi pe Capul ucrainean Tarkankut şi Kerosenes, de unde continuă către linia descrisă de azimutul de 185 de grade 23 de minute şi 54,5 secunde.
România a câştigat 80% din ce dorea
Agentul României la CIJ, Bogdan Aurescu, a declarat ieri, după anunţarea verdictului Curţii de la Haga în procesul pe care România l-a intentat Ucrainei pentru delimitarea platoului din Marea Neagră, că obiectivul echipei române a fost atins, iar ţara noastră a câştigat aproape 80% din suprafaţa dorită.
România a obţinut ieri la Haga o suprafaţă de 9.700 de kilometri pătraţi, ceea ce reprezintă 79,34% din aria de 12.000 de kilometri pătraţi asupra căreia avea pretenţii.
Decizia CIJ îi conferă României acces la o cantitate estimată de 70 de miliarde de metri cubi de gaz şi 12 milioane de tone de petrol.
Aurescu a subliniat că soluţia dată ieri de Curte este mai avantajoasă decât cea care ar fi fost obţinută prin negociere şi consideră că este un succes diplomatic important pentru România.
Decizia de la Haga, un mare succes al MAE
Preşedintele Traian Băsescu a spus că prin decizia de ieri Curtea de la Haga a dat dreptate României şi că acesta este un succes al diplomaţiei româneşti.
„Iată o bucurie pe care o spun prima dată dumneavoastră, români de dincolo de frontiere. Este un mare succes al Ministerului de Externe al României. În continuare vom vedea ce facem“, a spus Băsescu românilor din Gyula.
Şeful statului a explicat că în dispută a fost o suprafaţă de peste 12.000 de kilometri pătraţi în Marea Neagră, „o suprafaţă care este în dispută între România şi fosta URSS şi între România şi Ucraina de 42 de ani. Ucraina a dorit să spună că Insula Şerpilor este punct de la care să se calculeze drepturile de exploatare pe platourile Mării Negre, Curtea de la Haga a dat dreptate României şi Insula Şerpilor nu este punct de reper pentru calculul zonei de exploatare. Din cei 12.700 de kilometri pătraţi în dispută, România va putea exploata pe circa 9.700 de kilometri pătraţi, 80 la sută din suprafaţă fiind în drepturile de exploatare ale României“, a adăugat Băsescu.
CIJ a refuzat să revizuiască geografia în favoarea Ucrainei
Curtea Internaţională de Justiţie de la Haga a refuzat să revizuiască geografia în favoarea Ucrainei, scrie agenţia UNIAN de la Kiev, după anunţarea soluţiei în cazul România versus Ucraina.
Tribunalul Internaţional ONU de la Haga consideră că Insula Şerpilor nu poate fi considerată parte a liniei de coastă a Ucrainei la marcarea liniei mediene în procesul de delimitare a platoului continental şi a zonei economice exclusive la Marea Neagră.
„Includerea Insulei Şerpilor în coasta Ucrainei ar însemna revizuirea din punct de vedere juridic a geografiei zonale“, a declarat preşedintele CIJ, Rosalyn Higgins, potrivit UNIAN, citată de RADOR.
Ţara noastră a depus plângere la Curtea de la Haga în septembrie 2004, pe considerentul că Insula Şerpilor este o stâncă nelocuibilă, scrie UNIAN. În schimb, Ucraina a dorit să demonstreze că lucrurile stau invers şi că lungimea ţărmului său este de 1.058 de kilometri, iar cea a României de 258 de kilometri. În mod raţional, suprafaţa platoului continental ar fi trebuit împărţită în proporţie de 3 la 1, respectiv 53, 3 mii de kilometri pătraţi pentru Ucraina şi 21,9 mii de kilometri pătraţi pentru România, lucru consfinţit şi în Tratatul de colaborare şi prietenie semnat în 1997, scrie UNIAN, care conchide: „Numai că hotărârea judecătorească sună altfel“.