Aspiranţii la un post de deputat sau senator chestionaţi de GdS pe marginea planurilor de campanie spun că sunt gata să facă rând la uşa alegătorilor pentru a le câştiga votul.
Cu două săptămâni înainte de începerea campaniei electorale, pregătirile de partid sunt în toi. Ba unii candidaţi au furat deja startul, vrând să ia ochii alegătorilor cu fluturaşi care mai de care mai coloraţi. GdS şi-a propus să afle chiar de la cei care se bat pentru un post de parlamentar ce strategii şi, mai ales, ce bani se vehiculează în campania electorală. Cum era şi normal, nici unul dintre cei chestionaţi nu a recunoscut în ruptul capului că ar fi gata să pună la bătaie mai mult decât cifrele permise de lege, adică 47.000 de euro pentru o campanie de Camera Deputaţilor şi 71.000 de euro pentru Senat. Mai mult, majoritatea au declarat că suma va fi pe la jumătate şi că preferă o campanie „curată“, bazată pe contactul direct cu electoratul şi pe promovarea proiectelor proprii. Că nu va fi aşa o ştim şi noi, şi dumneavoastră. De data asta, ceva e diferit. Veţi putea alege un om, nu o listă, aşa că şi noi am întrebat oamenii, nu partidul, cum au de gând să procedeze pentru a vă câştiga votul. Răspunsul a fost, practic, acelaşi, cu mici diferenţe, de nuanţă.
Manu Costache îşi testează forţele… pe bani puţini
Începem cu PNL, partid aflat la guvernare şi cu un scor bun după alegerile locale. Formaţiunea şi-a consolidat în Dolj poziţia a treia şi a ales să scoată în lupta parlamentarelor mulţi directori de deconcentrate, deputaţi şi senatori.
Manu Costache, comisar-şef la Garda de Mediu şi candidat pe Colegiul 5 Filiaşi la Camera Deputaţilor împotriva pesedistului Petre Petrescu şi a Ilenei Şerban de la PD-L, a declarat pentru GdS că plănuieşte o campanie eficientă, pe bani puţini. „Eu sunt de părere că aceia care aleargă în teritoriu vor avea mai mult de câştigat în această campanie decât cei care bagă foarte mulţi bani. Eu voi face afişe şi bannere în fiecare dintre cele 24 de localităţi pe care le am în colegiu. Deocamdată, nu mi-am făcut o socoteală la cât va ajunge totul, dar, din punctul meu de vedere, trebuie să scot din buzunar cât mai puţini bani. Dacă era vot pe liste, refuzam candidatura, însă pe acest tip de vot fiecare îşi gestionează campania în colegiul lui. Practic, va fi un test al încrederii pe care ţi-ar putea-o acorda cineva pe o anumită zonă“, a spus Manu Costache.
Ministrul Voicu nu vrea să depăşească 30.000 de euro
Alt candidat, aceeaşi tactică. Ministrul pentru relaţia cu parlamentul Mihai Voicu vrea să cheltuiască maximum 30.000 de euro în campania pentru obţinerea mandatului de deputat pe Colegiul 7 Calafat. El a declarat că în perioada dinaintea campaniei va veni în judeţ doar în weekend, dar în campanie îşi va lua concediu de la minister. „Mai ales în mediul rural, strategia door-to-door reprezintă 80% din campania electorală. Este eficientă şi implică nişte costuri mici. Eu plănuiesc ca în perioada preelectorală să fiu trei zile pe săptămână în judeţ, adică vineri, sâmbătă şi duminică, iar în campanie îmi voi lua concediu. Suma cheltuită va fi în jur de un miliard de lei vechi, adică peste 27-28.000 de euro. O să am un minimum necesar, afişe, bannere, dar astea nu mai sunt lucruri scumpe“, a menţionat Mihai Voicu.
Manda – campanie americană
Continuăm cu PSD, partid aflat în opoziţie, dar cu beneficii multe de pe urma actualei guvernări, al cărui preşedinte candidează în Dolj pentru un post de senator. O noutate în privinţa gândurilor de campanie pe care le au candidaţii am întâlnit-o la deputatul Claudiu Manda, aspirant la postul de deputat pe Colegiul 6 Cetate. Pesedistul a declarat pentru GdS că are deja o listă de „prieteni“ care îi vor susţine campania, întocmai ca una americană. Contrar celor spuse de ceilalţi candidaţi, Manda a declarat că e gata să investească foarte mulţi bani în campanie, evident, în limita impusă de lege. „Sunt în discuţii cu persoane apropiate, oameni de afaceri, care îmi vor susţine campania. O să fie ca la americani şi cred că o să mă apropii de limita maximă impusă de lege. Deja m-am întâlnit cu organizaţiile locale, am identificat toate lucrurile pe care le-am făcut pentru cetăţenii din colegiul unde voi candida, sunt aproape gata cu oferta electorală. Un lucru e cert: nu voi fi deloc zgârcit în această campanie, îmi propun să am un scor foarte bun şi voi investi pe măsură. Mă bazez şi pe primarii din acea zonă, care au obţinut scoruri bune pentru PSD în alegerile locale. Eu nu o să vin cu lucruri noi, pentru că scorul obţinut de primarii din colegiu e liniştitor pentru PSD, dar nici nu vom sta degeaba“, a spus preşedintele executiv al PSD Dolj, care concurează împotriva primarului din Pleniţa, liberalul Puiu Calafeteanu, şi a pedelistului-şef la Direcţia Agricolă, Cornel Popa.
Gust contează pe tinerii pesedişti
Acelaşi discurs l-a avut şi colegul de partid al lui Manda, Florentin Gust, vicepreşedintele Autorităţii Naţionale pentru Tineret. Acesta spune că nu are de unde să dea bani pentru campanie, dar are de partea sa foarte mulţi tineri, care îl vor sprijini. „Campania mea se va axa pe cetăţean. Nu mă voi baza pe partea financiară, pentru că nu am de unde să iau aceşti bani, ci pe partea de resurse umane. Aici se va diferenţia campania mea de a celorlalţi, pentru că eu am foarte mulţi tineri care îmi vor fi alături. Trebuie să ajung la fiecare cetăţean, şi asta nu se va întâmpla cu afişe, ci prin campania door-to-door. Va fi un mesaj complex, centrat pe toate categoriile de populaţie“, a precizat şeful Departamentului de tineret al PSD la nivel central.
Dascălu se bizuie pe prieteni şi familie
Trecem la PD-L, partid care a reuşit să câştige la alegerile locale din Dolj de aproape trei ori mai mulţi primari decât în 2004. În mesajul fără urmă de minciună îşi pune încrederea şi fostul vice de la consiliul judeţean,
ex-conservator şi ex-preşedinte la PC Dolj, Constantin Dascălu. Actual pedelist de frunte, el spune că nici vorbă să atingă limita maximă prevăzută de lege pentru campanie. Dascălu are deja proiecte de modificare a unor acte normative, pe care spune că le va face cunoscute în campanie cetăţenilor din colegiul unde candidează, adică din Colegiul 2 Craiova pentru Camera Deputaţilor. „Îmi voi axa campania pe întâlnirea directă cu cetăţenii. Mă voi prezenta, le voi spune cine sunt şi ce am făcut, le voi spune adevărul, ce am de gând să fac pentru ei şi am chiar şi câteva proiecte de modificare a unor legi pe care le voi prezenta. Scopul meu este să continuu proiectele începute în Craiova de primarul Solomon. În ceea ce priveşte banii, sper să reuşesc să colectez fonduri de la prieteni, familie şi partid“, a spus Dascălu.
Berceanu, pe culoarul său
Preşedintele PD-L Dolj, senatorul Radu Berceanu, consideră că pentru o campanie electorală la „comun“, adică un candidat la Senat şi doi la Camera Deputaţilor, nu va fi nevoie de mai mult de 200.000 de lei, cu toate cheltuielile legate de materialele de campanie. El spune însă că orice campanie este dictată şi de concurenţă, cu toate că lupta este, de fapt, cu electoratul. Berceanu, candidat pe Colegiul senatorial 1 Craiova (nord), spune şi el că materialele electorale nu au prea mare importanţă şi că de bază va fi contactul direct cu cetăţeanul. „Campania lui Radu Berceanu o să fie pe culoarul său. Eu cred că, deşi pare că se luptă între ei, candidaţii se luptă, de fapt, cu electoratul. La fel ca în campania trecută, eu îmi văd de campania mea şi fiecare dintre noi se adresează electoratului. De această dată, e mult mai la îndemână colegiul uninominal, pentru că oamenilor de acolo le trimit materiale despre mine şi despre ce aş vrea să fac. N-o să merg pe materiale de outdoor, dar şi aici se poate naşte o competiţie, pentru că, dacă toţi ceilalţi merg, trebuie să mergi şi tu. Altfel, dacă nu apari, pari absent. Eu pun accentul pe relaţia directă cu alegătorii. Oamenii au vrut alegeri uninominale pentru că au dorit să ştie cine sunt reprezentanţii lor. Până acum au avut parlamentari de Dolj, acum zona e mai mică şi vom merge acolo să vorbim cu ei direct, nu să-i înnebunim cu bannere, mash-uri şi materiale în cutia poştală. Evident, dacă alţii trimit, vrând-nevrând, va trebui să trimitem şi noi, că altfel oamenii spun că nu ne-am interesat de ei. Eu cred că bugetul pentru o campanie pentru două colegii de Camera Deputaţilor va fi undeva la 200.000 de lei, astfel încât fiecare dintre candidaţi să dea cam 70.000“, a precizat Berceanu.
Candidaţii se bazează pe instinct
Specialiştii în comunicare politică au însă păreri total diferite faţă de cele ale candidaţilor din Dolj, fie că aceştia sunt pe Craiova sau pe o zonă rurală. Ei vehiculează sume de la 70.000 la 200.000 de euro pentru o campanie al cărei rezultat să fie sigur.
Alexandru Batagui, de la Simple PR, a declarat pentru GdS că mulţi dintre candidaţi preferă să procedeze empiric atunci când pornesc în campanie şi sar peste paşi importanţi din pregătirea ei. „Pentru Camera Deputaţilor vorbim de o campanie care se va duce undeva la 70.000 de euro pentru un candidat pe un colegiu din mediul rural, în timp ce, într-un oraş precum Craiova, campania se poate duce uşor la 100.000 de euro. Costul depinde însă foarte mult de atitudinea candidaţilor. Am întâlnit foarte mulţi care nu puneau mare preţ pe sondaj. Ei preferă să se bazeze pe instincte şi sar peste această etapă. Mulţi nu apelează la o firmă de consultanţă, dar aceea nu e o campanie profesionistă. Este alegerea lor, este riscul lor“, a spus Alexandru Batagui. El a adăugat că, înainte de orice campanie, este importantă cercetarea, ceea ce în termeni economici se numeşte „studiu de piaţă“. „Trebuie să ai cel puţin două sondaje de opinie şi măcar două focus-grupuri, deci 30.000 de euro se duc numai pe cercetare. E ca în zona comercială, unde, atunci când vrei să promovezi un produs, trebuie să faci mai întâi cercetare. Altfel, se încearcă marea cu degetul“, a mai spus Batagui.
200.000 de euro, victorie sigură
În opinia Ioanei Varsta, executive manager la Red Apple Communication, campania la parlamentare va ajunge la 200.000 de euro pentru un candidat la Camera Deputaţilor care vrea să-şi câştige din prima mandatul. Cei mai avantajaţi par candidaţii la Senat, care şi-ar putea baza campania pe eforturile celor doi colegi aspiranţi la locuri în Camera Deputaţilor din colegiul lor. „Pentru candidaţii pentru Camera Deputaţilor care pornesc cu şanse şi doresc să şi le maximizeze şi chiar să obţină 50%+1 din voturi, costurile sunt de aproximativ 200.000 de euro. Bineînţeles, acesta este un nivel mediu care poate asigura succesul. Ca de obicei, vom vedea şi excese bugetare, dar şi campanii ieftine, însă extrem de inteligente, care vor duce la succes. În cazul candidaţilor pentru Senat, suma este comparabilă pentru că se bazează foarte mult pe eforturile depuse de colegii care candidează pentru Camera Deputaţilor în colegiile subordonate“, a precizat Varsta.
Executive managerul de la Red Apple spune că diferenţa între campania urbană şi cea rurală este aceea că la oraş se va pune accentul mult mai mult pe media, în timp ce la ţară vor conta mai mult micile „cadouri“ făcute electoratului. „Colegiile rurale sunt preferate pentru că populaţia de acolo pare mult mai uşor de «cumpărat» şi de convins, mai ales atunci când primarul are aceeaşi culoare politică. Este populaţia care are aşteptări asistenţiale şi, din acest motiv, orice promisiune pare plauzibilă“, a spus Varsta.
