Preşedintele PNL, Călin Popescu Tăriceanu, a declarat sâmbătă că legea fundamentală ar trebui modificată.
Liberalii ar opta pentru o republică parlamentară, în care preşedintele este ales de legislativ, pentru eliminarea riscului unui regim autoritarist. Atât UDMR, cât şi PC susţin această idee. În replică, democraţii susţin că cetăţenii ar trebui să aibă un rol major în alegerea formei de guvernământ şi a tipului de republică şi că doar partidele incapabile să ofere lideri şi programe politice credibile ar putea opta pentru republică parlamentara.
Călin Popescu Tăriceanu a precizat sâmbătă, în cadrul unei întâlniri cu tinerii liberali la Costineşti, că PNL optează pentru revizuirea Constituţiei, în sensul introducerii republicii parlamentare. Nu este pentru prima dată când liberalii îşi anunţă opţiunea pentru republică parlamentară.
„Exces de autoritarism“
Premierul a precizat că prezenta Constituţie oferă atribuţii executive atât preşedintelui, cât şi guvernului, fapt care generează ambiguităţi şi confuzii. Fără a-l nominaliza pe Traian Băsescu, Tăriceanu a vorbit despre „excesele de autoritarism“ şi a menţionat că puterea executivă ar trebui să aparţină numai executivului.
Chiar dacă în altă formă, tema revizuirii Constituţiei a apărut adesea şi în discursul PD şi PLD. În replică la declaraţiile lui Tăriceanu, preşedintele PD, Emil Boc, a acuzat sâmbătă că „pentru republică parlamentară ar opta numai partidele incapabile să ofere lideri şi programe politice credibile“.
Preşedintele PD consideră că puterile preşedintelui sunt limitate, deşi este cel mai legitim, fiind ales de popor, spre deosebire de premier, care este doar „rezultatul unei conjuncturi politice“. Boc spune că preşedintele ar trebui să poată dizolva parlamentul şi să fie şeful executivului, la fel ca în Franţa.
Ideea unei republici parlamentare este susţinută atât de membrii UDMR, cât şi de cei ai PC. Membrii PRM consideră că forma cea mai potrivită de guvernământ este în prezent republica semiprezidenţială.
Revizuirea Constituţiei, în funcţie de interese
În privinţa PSD, vicepreşedintele acestui partid, Cristian Diaconescu, consideră că disputa între PNL şi PD pe tema modificării Constituţiei se modulează după interesele fiecăruia în relaţia preşedinte-premier.
Diaconescu a declarat că „liberalii îşi doresc o republică parlamentară pentru a reduce din atribuţiile preşedintelui, în timp ce democraţii optează pentru o instituţie prezidenţială puternică, în funcţie de relaţia partidelor cu cele două instituţii“.
Revizuirea Constituţiei poate fi iniţiată de preşedintele României la propunerea guvernului, de cel puţin o pătrime din numărul deputaţilor sau al senatorilor, precum şi de cel puţin 500.000 de cetăţeni cu drept de vot, care trebuie să provină din cel puţin jumătate din judeţele ţării.
Proiectul sau propunerea de revizuire trebuie adoptată de Camera Deputaţilor şi de Senat, cu o majoritate de cel puţin două treimi din numărul membrilor fiecărei camere. Dacă prin procedura de mediere nu se ajunge la un acord, Camera Deputaţilor şi Senatul, în sedinţă comună, hotărăsc cu votul a cel puţin trei pătrimi din numărul deputaţilor şi senatorilor. Revizuirea este definitivă după aprobarea ei prin referendum, organizat în cel mult 30 de zile de la data adoptării proiectului sau a propunerii de revizuire.
