A invatat meserie de la cei mai buni: Ioan Kelemen, Theodor Vasilescu, Marin Barbu sau Marin Badea, iar la ora actuala maestrul Ionel Garoafa lupta sa mentina vie flacara folclorului românesc. Este singurul coregraf de dansuri populare din Oltenia…
Paradoxal, desi la ora actuala se poate vorbi de o adevarata industrie muzicala, in România, folclorul dispare lent. Daca vreti ca micutul dumneavoastra sa deprinda tainele dansului popular, atunci cu siguranta profesor ii va fi maestrul Ionel Garoafa. Motivul? A ramas singurul coregraf de dansuri populare din Oltenia. In aceasta situatie nici nu este de mirare ca este solicitat peste tot. In prezent, coregraful preda la Scoala Populara de Arta si lucreaza cu micutii de la Ansamblul Casei de Cultura din Bailesti, „Amza Pellea“, Ansamblul „Mugurasul“ al Scolii Lesile din comuna Simnicu de Jos si de la Ansamblul „Ion Serban“ din comuna Isalnita.
Cu toti acesti copii a intreprins numeroase turnee in tara si peste hotare, dar probabil iubitorii de folclor il cunosc pe Ionel Garoafa ca fiind coregraful Ansamblului „Maria Tanase“, functie pe care o ocupa din 1997. Ca dansator, artistul a inceput sa activeze in diferite ansambluri folclorice inca din 1982, dar din 1992 este membru al grupului „Maria Tanase“.
Isi pastreaza optimismul
„Am facut parte din ansamblu inca de la infiintarea acestuia. Pe atunci, coregafi erau C.E. Bucescu si Marin Stârcu“, si-a amintit artistul. Printre primele persoane care l-au initiat in tainele coregrafiei s-a numarat si maestrul Ioan Kelemen, care a pus pentru prima data in scena „Printesa bosumflata“ (piesa scrisa de Ion Serban).
Pentru ca si-a dat seama de potentialul artistic, maestrul Ioan Kelemen a fost cel care l-a distribuit pe Ionel Garoafa in rolul Mascariciului (cel care este si acum preferatul prichindeilor care vin la reprezentatiile piesei „Nunta printesei bosumflate“). Din 1995, artistul devine asistent coregraf la ansamblului craiovean, iar din 1997, dupa plecarea lui Marin Badea, devine coregraf. Statutul obtinut il obliga pe acesta sa urmeze cursurile Academiei de Coregrafie Folclorica, unde a avut ocazia sa aprofundeze coregrafia cu profesori emeriti precum Theodor Vasilescu sau Marin Barbu.
In ceea ce priveste situatia folclorului românesc, Ionel Garoafa isi pastreaza optimismul. „Folclorul se transforma, tinde catre alta forma, poate putin mai comerciala“, a afirmat acesta. Refuza insa sa ia in calcul varianta ca folclorul românesc se indreapta spre disparitie, motiv pentru care se implica in cât mai multe proiecte. De curând, a pus in scena piesa „Nunta printesei bosumflate“, care s-a bucurat de un succes imens printre prichindeii olteni. In plus, la ora actuala, lucreaza de zor cu Ansamblul „Maria Tanase“ la spectacolul „Ca la noi, ca la olteni“.
Un altfel de festival
Si deoarece copiii sunt cei care vor duce mai departe traditia, Ionel Garoafa acorda o importanta deosebita si ansamblurilor de copii cu care lucreaza. Mai mult decât atât, intentioneaza sa oraganizeze un festival folcloric la Isalnita.
„Astfel de festivaluri exista peste tot in tara, numai in Oltenia nu exista unul“, a mentionat acesta.
Dar, in urma experientei pe care a acumulat-o peste hotare, nu intentioneaza sa promoveze competitia intre diferite ansambluri.
„Rolul unui astfel de festival este de a face cunoscute obiceiurile si valorile traditionale ale unei anume zone, in cazul nostru Oltenia. Am dori ca aceia care vin aici sa plece cu cât mai multe informatii despre modul de viata al oltenilor“, a spus artistul.
In caz ca va fi vreodata nevoit sa renunte la coregrafie, Ionel Garoafa ar vrea sa lucreze in agroturism, motiv pentru care
s-a decis sa dea la Facultatea de Agronomie, sectia management turistic, fiind student in anul doi. Artistul considera ca se merita sa investeasca in agroturismul din Oltenia, dupa ce a vazut ca in alte regiuni ale tarii acesta da roade. „Sunt multe zone in Oltenia care, putin cosmetizate, ar atrage multi turisti“, a precizat acesta.
Le da lectii japonezilor
Maestrul Ionel Garoafa are un CV impresionant. A predat in strainatate, a fost solicitat de Ansamblul „Balada“ din Canada sa le dea o mâna de ajutor la coregrafie. Pâna si o delegatie de americani a vrut sa invete pasii horei românesti de la coregraful oltean. De asemenea, a avut numeroase colaborari si cu Teatrul „Elena Teodorini“ din Craiova: „Voievodul tiganilor“, „Lumea in pasi de dans“ sau „Copelia“ sunt doar câteva dintre piesele la care si-a adus contributia.
Pe lânga dansurile populare românesti, Ionel Garoafa preda si dansuri traditionale internationale: unguresti, nemtesti, poloneze sau tiganesti.
