24 februarie. Pentru multi dintre noi, aceasta zi este lipsita de importanta. Nu acelasi lucru se intâmpla acum 50 sau 100 de ani. Pentru putini oameni care mai tin minte sau care mai au batrâni la sate, 24 februarie este sarbatoarea româneasca a dragostei sau Dragobetele.
Dragobetele este sarbatoarea renasterii naturii si a sentimentelor de dragoste. Din pacate, in epoca in care traim, aceasta sarbatoare si-a pierdut farmecul si a fost data uitarii. Acum, cuplurile de indragostiti sarbatoresc occidentalul Sfântul Valentin, care a pus Dragobetele in umbra. „Nu mi se pare corect sa ai sarbatoarea ta si sa pui una straina in fata ei. Nu mai are importanta pe care o avea acum zeci de ani. Pâna la urma, nu este o problema ca am mai preluat o sarbatoare, ci ca nu stim sa le pastram pe ale noastre“, a precizat Amelia Pana Etegan, directoarea Centrului Judetean pentru Conservarea Culturii Traditionale Dolj.
De Dragobete se pupa fetele
Daca in trecut Dragobetele era o sarbatoare asteptata de toata lumea, acum ea nu mai are importanta de odinioara. „La noi, in Dolj, nu se mai intâmpla nimic. Acum, indragostitii sarbatoresc prin a merge la discoteca sau prin a iesi in oras“, a mai spus Amelia Pana Etegan. Dragobetele reprezinta sarbatoarea inceputului de primavara, a insotirii intre animale si intre oameni. Se spunea ca de Dragobete se pupa fetele. Oricarui baiat care a pupat o fata sau oricarei fete care a fost pupata in ziua de Dragobete ii va merge bine tot anul. In schimb, cea care nu a fost pupata de Dragobete va fi singura tot anul. In trecut, existau zone in care fetele isi puneau mâtisori la urechi pentru a fi frumoase pentru alesul inimii.
Dragobetele sau renasterea vietii si a sentimentelor
Sfârsitul lunii februarie anunta apropierea primaverii si inceputul unui nou ciclu de vegetatie si este marcat de sarbatoarea crestina a Aflarii Capului Sfântului Ioan Botezatorul de pe 24 februarie, consacrata de calendarul popular si sub numele de Dragobete. Sarbatoarea este considerata si „cap de primavara“ sau „inceputul primaverii“. Dragobetele este sarbatoarea care patroneaza infratirea animalelor, a pasarilor, dar si a oamenilor.
In Dolj, la Velesti, se credea, dupa cum mentioneaza Marcela Bratiloveanu Popilian in „Obiceiuri de primavara din Oltenia“, ca Dragobetele este ziua când se imperecheaza pasarile si trebuie sa se imperecheze si oamenii, pentru a le merge bine. La Mischii se spunea ca persoana care va lucra de Dragobete va „ciricai“ toata vara. La Cepari, in judetul Olt, sarbatoarea este cunoscuta si sub numele de „Logodna Pasarilor“. Aici, baietii si fetele plecau in grupuri prin paduri, culegeau flori, cântau si petreceau ca semn de prietenie pentru vara care urma.
In nordul Olteniei a fost inregistrata „zburatorirea“, fuga rituala care se sfârseste cu imbratisarea si sarutarea tinerelor perechi. In sudul judetului Mehedinti, ziua era consacrata unor practici menite sa stimuleze erosul. De pe câmp se culegeau „dragobetii“, muguri pe care fetele ii prindeau la urechi, se organizau hore si claci, iar fetele se lasau sarutate de baieti, acesta fiind un act considerat de bun augur.
Dragobetele, mai putin comercial
Peste ani, sarbatoarea traditionala a dragostei a fost inlocuita cu una de import.
„Cred ca totul vine din curiozitatea pentru ce este nou. Este foarte greu de promovat o sarbatoare de genul acesta pentru ca tinerii au plecat de la tara, locul unde chiar se intâmpla ceva pe 24 februarie. Batrânii de la sate spun ca nu mai fac nimic de Dragobete pentru ca nu mai sunt decât ei, nu mai sunt tineri carora sa le transmita traditia“, a afirmat Amelia Pana Etegan. Specialistii considera ca Dragobetele a pierdut din importanta si din cauza ca o sarbatoare precum Sfântul Valentin este mult mai inclinata spre comercial si este mai usor de exploatat. „Sfântul Valentin a fost foarte repede preluat de comercianti. Din pacate, de Dragobete nu prea ai ce vinde. Dragobetele este simplu in manifestare si profund in semnificatie“, a mai spus Amelia Pana Etegan.
Dragobetele, egalul lui Eros si Cupidon
Fiu al Babei Dochia, entitate mitologica asemanatoare lui Eros sau Cupidon, Dragobetele se diferentiaza de Sfântul Valentin din traditia catolica, fiind un barbat chipes, un neastâmparat si un navalnic. Preluat de la vechii daci, unde Dragobetele era un petitor si un nas al animalelor, românii au transfigurat Dragobetele in protectorul iubirii. O alta traditie spune ca Dragobetele a fost transformat intr-o buruiana, numita Navalnic, de Maica Precista, dupa ce nesabuitul a indraznit sa ii incurce si ei cararile.
