• De frica sa nu piarda banii, primaria a batut palma, renuntind la caile legale de atac in instante • Omul de afaceri Dinel Staicu le da peste bot gigeilor si salveaza proiectul primariei
Dupa ce a executat o creanta a Statiunii de Cercetare si Productie Pomicola (SCPP) Craiova, scotind ilegal la vinzare Ferma nr. 2 a statiunii, care avea pe o suprafata de 99 ha investitii de miliarde de lei, Adrian Mititelu a incercat sa forteze mina fostului primar Vasile Bulucea. L-a convins pe acesta ca lucrul cel mai bun din lume pe care l-ar putea face prefectul de Dolj ar fi sa promoveze o hotarire de guvern pentru schimbarea incadrarii situatiei juridice a 44 ha de teren de la SCPP Craiova, cultivat cu pomii fructiferi pe care-i cumparase in contul creantei executate si care erau in domeniul public al statului. Se pare ca argumentele lui Mititelu au fost destul de convingatoare, din moment ce prefectul a avizat o astfel de hotarire, care nu a avut nici un fel de succes la Bucuresti, fiind respinsa ca nelegala. Pentru ca nici actiunea asta nu i-a reusit, Mititelu a inceput sa caute la prefectura mostenitorii mortilor bogati, care-si cereau drepturile cuvenite ca efect al Legii nr. 10/2002. In luna februarie a acestui an i-a gasit si a incheiat la repezeala acte de cesiune pentru drepturile lor succesorale cuvenite dupa autorul Negoescu Constantin, mort in urma cu 65 de ani.
Cu ultima farima de bun-simt involuntar, Mititelu s-a rusinat sa se dea mostenitorul unui boier craiovean si
l-a delegat pe asociatul sau, Gigel Preoteasa, acelasi personaj care ii duce trena in firma SC ROM ECONOMIC BOOM, cumparatoarea creantei ce-i apartinea SCPP Craiova. Asa se face ca, pe 19 februarie 2004, la notarul de casa al lui Mititelu s-au incheiat doua contracte de cesiune de drepturi succesorale legale si testamentare, provenind din succesiunea autorului Negoescu Constantin, contracte in care cel care primea succesiunea era tocmai Gigelul Mititelului. Pe 15 martie 2004, Gigel, devenit succesorul boierului, introduce la Tribunalul Dolj o actiune in contradictoriu cu piritii Consiliul Local Craiova, primarul municipiului Craiova, Prefectura Dolj si Statul Roman, prin Ministerul de Finante Bucuresti. El cerea restituirea in natura a 137,74 ha teren intravilan in municipiul Craiova. Devenit boier de vita veche, Gigel precizeaza in actiunea introdusa in instanta ca pamintul solicitat, in mare parte, este detinut de Agentia Domeniului Statului si de Consiliul Local Craiova.
Mititelu – mai tare decit succesorii legali
Anghel Steluta, Rusu Liviu Lucian, Ionescu Georgeta si Moraru Carmen- persoanele care aveau calitatea de vinzatori ai drepturilor succesorale in cele doua contracte de vinzare-cumparare mentionate catre cumparatorul Preoteasa Gigel- isi cerusera drepturile Primariei Craiova, prin dosarul de notificare nr. 13529, din 2002 si nu avusesera nici un succes. Abia dupa aceea au vindut drepturile lor, lasindu-i pe mititei sa se judece in instante. In instanta de judecata, Primaria Craiova a invocat faptul ca terenurile rivnite de Mititelu si revendicate de Gigel apartin domeniului public, ca sint de interes local si sint proprietatea publica a municipiului Craiova, conform HG 965/2002. Tot cu aceasta ocazie s-a aratat ca, pentru zona revendicata, consiliul local a aprobat planul urbanistic general si studiul de fezabilitate pentru proiectul „Reabilitarea ecologica a zonei economice de N-V a Craiovei- Lacul Craiovita“ . Proiectul urma sa fie finantat cu cinci milioane de euro din fonduri europene. Mai mult, asupra cererii mostenitorilor lui Negoescu Constantin se pronuntase deja primarul Craiovei, prin dispozitia nr. 7.434, din 14 octombrie 2002, prin care s-a inaintat prefecturii propunerea de acordare a masurilor reparatorii prin echivalent in bani la valoarea estimata de mostenitori. Apararea facuta de juristii Primariei Craiova n-a fost convingatoare si presedintele instantei, judecator Gigi Traistaru,a dispus efectuarea unei expertize pentru identificarea terenurilor solicitate.
Desi ar fi trebuit sa fie neutru, expertul s-a uitat in gura lui Mititelu
Sergiu Spirlescu, expertul numit de instanta, s-a apucat de treaba si a facut schite topografice si identificarea terenului solicitat, de parca insusi Mititelu le-ar fi desenat. Altfel nu se explica de ce pe schitele topografice si in continutul expertizei Spirlescu pozitioneaza ca vecini pe anumite laturi ale terenurilor care inconjoara Lacul Craiovita, caci despre el este vorba, pe insusi Mititelu, prin firma sa SC POMFRUCT CERCETARE SA. Aceasta firma este cea care cumparase Ferma nr. 2 de la Statiunea de Cercetare si Productie Pomicola scoasa la licitatie de executorul Ivanovici Cristodor, ca efect al executarii ilegale a creantei despre care v-am informat. Detinatorul acelor terenuri este statul si nu Mititelu, care in cel mai fericit caz este proprietarul pomilor uscati aflati pe un teren pentru care de doi ani nu plateste nici un ban proprietarului, Statul. Schitele facute de expertul numit in cauza, care constituie documente, sint primele din acest oras in care Mititelu devine vecinul cuiva. Tot expertul a concluzionat ca 43 ha de teren cerute de Gigel sint ocupate de constructii pentru ca pe teren se afla doua cartiere de locuinte, Craiovita Veche si Craiovita Noua, fapt pentru care conchide ca nu se pot restitui. Cit despre Lacul Craovita, judecatorul a decis cu argumente „beton“ ca se poate restitui pentru ca „restituirea este posibila, inclusiv in situatia existentei lucrarilor de investitii, chiar de interes public, deja aprobate cu o singura conditie ca acestea sa nu fie materializate intr-un supraedificiu, fie el si in faza incipienta“, spune judecatorul Traistaru. El conchide ca Lacul Craiovita nu se afla intr-o astfel de situatie, desi proiectul reamenajarii lui incepe cu studiul de fezabilitate, care era platit si facut la acea data. Tot judecatorul, pe baza expertizei facute de cel care s-a uitat in gura lui Mititelu, spune ca „regimul juridic al terenului in suprafata de 44 ha, care la data notificarii facea parte din domeniul public al statului, avind destinatia de teren pentru cercetare (si apartinea Statiunii de Cercetare si Productie Pomicola Craiova), in prezent, asa cum o confirma si raportul de expertiza, nu mai este folosit potrivit scopului legal stabilit, activele existente pe suprafata nemaifiind proprietatea statului, ci a unei persoane juridice de drept privat, care nu mai desfasoara activitati de cercetare. “ Pe ce baza o fi constatat judecatorul cine si pe ce terenuri desfasoara cercetare si conform carei legi un teren aflat in domeniul public al statului isi pierde incadrarea juridica doar pentru ca momentan pe el nu se face cercetare nimeni nu a putut sa ne lamureasca. Oricum, judecatorul a gasit de cuviinta, contrar tuturor legilor in vigoare, sa-i dea lui Mititelu 44 ha de teren din domeniul public al statului, care erau in administrarea SCPP Craiova.
Judecatorul Traistaru sare peste Guvernul Romaniei
Schimbarea incadrarii juridice a terenului, in cazul nostru din teren aflat in proprietatea publica a statului in proprietatea privata, nu se poate face in Romania decit prin hotarire de guvern.
Judecatorul Traistaru de la Tribunalul Dolj a facut singur ceea ce face de regula un guvern. In sentinta civila nr. 292 a Tribunalului Dolj, data in dosarul nr.1323/2004, judecatorul a decis ca lui Gigel Preoteasa trebuie sa i se restituie in natura 44 ha de teren situate in intravilanul Craiovei, care apartin si in ziua de azi domeniului public al statului de care nu se mai intereseaza nimeni in afara de ziaristi! Zilele urmatoare va vom aduce la cunostinta si alte aspecte ale afacerii puse la cale de Mititelu, afacere la care si-au dat concursul tot felul de personaje.
