Decizia Curții Constituționale a României privind pensiile speciale ale magistraților a adus un nou punct de claritate într-o perioadă marcată de tensiuni între autoritățile naționale și Comisia Europeană.
Într-un răspuns transmis Digi24.ro, reprezentanții executivului european au precizat că „Comisia a luat act de decizia Curții Constituționale a României în ceea ce privește pensiile speciale”.
Deși CCR a respins obiecția de neconstituționalitate formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție, rămâne incert dacă România va mai primi cele 231 de milioane de euro aferente jalonului din Planul Național de Redresare și Reziliență. Reprezentanții Comisiei Europene au subliniat că „Comisia evaluează în prezent această cerere și informațiile aferente și va informa autoritățile române cu privire la constatările sale în timp util. Comisia nu poate comenta despre evaluările în curs”.
Context și reacții interne
Judecătorii Curții Constituționale au decis, după două luni și cinci amânări, că obiecția ICCJ este „neîntemeiată”, confirmând constituționalitatea legii privind pensiile de serviciu ale magistraților. Modificările prevăd o creștere treptată a vârstei de pensionare și ajustarea cuantumului pensiilor, menținând o tranziție graduală și respectând principiile constituționale. CCR explică că „dispozițiile criticate asigură o trecere graduală la noile condiții de vechime și de vârstă necesare obținerii pensiei de serviciu”.
Președintele Nicușor Dan a salutat decizia: „Recalibrarea modului de calcul al acestor pensii este un gest de echitate, așteptat de societatea noastră”. În același ton, premierul Ilie Bolojan a subliniat că „din acest moment, vom face demersurile pentru recuperarea banilor din jalonul PNRR aferent acestei reforme”.
Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat că „Curtea Constituțională a susținut cauza justă. În România nu pot exista grupuri privilegiate, de neatins!”, în timp ce Mircea Abrudean a comentat că „România face un pas ferm împotriva privilegiilor nejustificate și reușește să ducă la capăt reforma pensiilor magistraților, cerută cu insistență de societatea românească”.
Ministrul Muncii, Dragoș Pîslaru, a precizat: „Vedem cum o facem în așa fel încât Comisia să o ia în calcul. Din punctul meu de vedere, eu voi depune toate eforturile diplomatice, și formale, și informale, ca să afirm că reforma a fost îndeplinită. Nu vă pot răspunde dacă recuperăm banii, pentru că știm că discutăm de o întârziere de peste două luni peste data limită de 28 noiembrie, care era după o suspendare de șase luni din regulament. Deci, suntem mult cu termenul depășit”.
Întârzierea reformei și impactul european
Jalonul privind reforma pensiilor speciale, parte din cererea de plată numărul trei trimisă în decembrie 2023, a fost suspendat în mai 2025. România a avut termen până pe 28 noiembrie 2025 să remedieze deficiențele semnalate de Comisia Europeană, însă întârzierea poate complica accesul la finanțare. „În sfârșit putem să punem și noi pe masă dovada îndeplinirii reformei așa cum ne-am asumat”, a adăugat Pîslaru.
Curtea Constituțională a respins, totodată, solicitările ICCJ de a sesiza Curtea de Justiție a Uniunii Europene, stabilind că legislația națională respectă principiile proporționalității, egalității și securității juridice. Decizia este definitivă și general obligatorie, iar modificările legale prevăd ca pensiile să fie calculate în funcție de vechime și vârstă, fără a mai include actualizarea în funcție de indemnizațiile în plată.
Citește și: Ilie Bolojan: Vom crește vârsta de pensionare și la MAI, MApN și serviciile secrete
