Familia rămâne cea mai importantă valoare pentru adolescenţii din România, însă mulţi dintre ei spun că îşi doresc să construiască relaţii diferite de cele în care au crescut, arată un studiu realizat de World Vision România şi făcut public de 8 Martie. Conform acestuia, o treime dintre adolescenţi afirmă că au văzut în familie lipsă de respect faţă de mamă, în timp ce alţii au declarat că au fost martori la violenţe verbale sau jigniri.
Potrivit studiului ”Valori şi perspective în rândul adolescenţilor”, realizat de World Vision România în rândul tinerilor de 16-18 ani, 59% dintre respondenţi afirmă că vor să îşi întemeieze familii care să nu semene cu cele din care provin.
Studiul a fost realizat în perioada 24 februarie – 5 martie 2026, pe un eşantion de 608 adolescenţi cu vârste între 16 şi 18 ani, iar rezultatele trebuie interpretate în contextul metodologiei utilizate, nefiind reprezentative statistic la nivel naţional.
Ce valori sunt importante pentru adolescenţi
Cea mai importantă valoare menţionată de adolescenţi este familia unită (68%), urmată de sănătate (64%), dragostea şi relaţiile apropiate (39%) şi prietenii adevăraţi (31%).
Mai puţin de o treime consideră important succesul profesional (30%), aproximativ un sfert menţionează independenţa financiară, iar alte valori sunt invocate mai rar: credinţa sau spiritualitatea (21%), siguranţa şi stabilitatea (17%), implicarea în comunitate (3%) şi recunoaşterea sau faima (2%).
Cum văd adolescenţii ”reţeta fericirii”
Pentru următorii zece ani, adolescenţii spun că fericirea înseamnă în primul rând o carieră de succes (59%), o relaţie stabilă (57%) şi stabilitate financiară (50%).
Conform studiului, 40% spun că fericirea înseamnă să facă ceea ce le place, aproximativ o treime menţionează rolul familiei de provenienţă şi un procent similar vorbeşte despre libertatea de a călători. Doar 24% spun că a avea copii face parte din această proiecţie a fericirii, în timp ce recunoaşterea socială (14%) şi contribuţia la binele altora (13%) sunt menţionate mai rar.
Ce comportamente din familie nu vor să repete
”Unul dintre cele mai puternice semnale ale studiului priveşte felul în care tinerii percep respectul în familie. Întrebaţi ce comportamente din familia de provenienţă nu ar accepta în propriile relaţii, adolescenţii indică pe primele locuri: cuvintele jignitoare (46%), violenţa verbală (40%), minciuna (37%) şi nepăsarea sau lipsa de implicare (32%)”, arată reprezentanţii World Vision România.
De asemenea, 31% spun că au văzut în familie lipsă de respect faţă de mamă, faţă de 16% care menţionează lipsa de respect faţă de tată.
Adolescenţii susţin egalitatea între femei şi bărbaţi
Datele studiului arată o orientare puternică spre egalitate de gen. 55% dintre adolescenţi sunt total de acord şi 37% sunt de acord că femeile şi bărbaţii ar trebui să împartă egal responsabilităţile în familie.
În ceea ce priveşte afirmaţia ”a avea copii este important pentru împlinirea personală”, 23% sunt total de acord, 44% sunt de acord, 26% sunt în dezacord şi 7% sunt în dezacord total.
”Faptul că, pentru o parte dintre adolescenţi, copiii nu mai apar ca element obligatoriu în definirea familiei reflectă o schimbare sociologică importantă. Modelul tradiţional «cuplu – căsătorie – copii», în care parentalitatea era considerată o etapă firească a vieţii adulte, este înlocuit tot mai des de un accent pus pe stabilitatea relaţiei şi sprijinul emoţional dintre parteneri. Tendinţa este vizibilă în majoritatea ţărilor europene, unde tinerii întemeiază familii mai târziu, pun mai mult accent pe autonomie personală şi diversifică formele de viaţă de familie”, arată organizaţia.
Importanţa familiei pentru fericirea femeilor, bărbaţilor şi copiilor
Întrebaţi cât de importantă este familia pentru fericirea unei femei, 52% dintre adolescenţi spun că este foarte importantă, iar 43% că este importantă. Doar 4% o consideră puţin importantă şi 1% deloc importantă. Pentru fericirea unui bărbat, 43% spun că familia este foarte importantă, 48% că este importantă, 8% că este puţin importantă şi 1% deloc importantă. În cazul copiilor, rolul familiei este perceput ca fiind şi mai important: 68% spun că este foarte importantă, 29% că este importantă, 3% că este puţin importantă, iar 1% deloc importantă.
Studiul evidenţiază şi diferenţe de gen semnificative: 59% dintre fete, faţă de 47% dintre băieţi, consideră că familia este foarte importantă pentru fericirea unei femei.
Cum se raportează adolescenţii la viaţa adultă
Cei mai mulţi adolescenţi spun că se simt pregătiţi pentru integrarea pe piaţa muncii: 40% afirmă că sunt foarte pregătiţi pentru un loc de muncă, iar alţi 43% destul de pregătiţi.
De asemenea, 82% se simt pregătiţi să ia decizii importante pentru viitorul lor, 75% spun că sunt pregătiţi să voteze informat, 73% se simt pregătiţi să locuiască independent, 76% spun că sunt pregătiţi să contribuie la comunitate.
Totuşi, 56% spun că nu se simt pregătiţi să contribuie la viitorul ţării.
Modelele de comportament ale adolescenţilor: familia pe primul loc, urmată de reţelele sociale
Pentru 58% dintre adolescenţi, familia este principala sursă de modele de viaţă. La mare distanţă urmează comunitatea (9%), prietenii (8%), antreprenorii (7%), şcoala şi profesorii (5%), oamenii de cultură (4%) şi artiştii sau influencerii (3%). Fetele se declară mai influenţate decât băieţii de familie, de şcoală, profesori şi de oamenii de cultură, în timp ce băieţii spun mai des că sunt influenţaţi de oamenii de afaceri, de sportivi şi de prieteni.
În acelaşi timp, contactul direct cu persoane din mediul apropiat (46%) rămâne principala modalitate prin care adolescenţii descoperă modele de comportament, urmat de reţelele de socializare (27%), familie (18%), şcoală (5%) şi mass-media tradiţională (2%). Acest rezultat indică faptul că relaţiile interpersonale concrete – interacţiunile cu membrii familiei, prieteni sau alte persoane din cercul social imediat – rămân canalul dominant de transmitere a modelelor de viaţă, chiar în contextul expansiunii digitale. Totuşi, pe locul al doilea se situează reţelele de socializare (27%), care reprezintă un canal important prin care tinerii descoperă şi urmăresc modele de comportament. Acest rezultat confirmă influenţa ridicată a mediului digital în definirea universului cultural al adolescenţilor.
”Rezultatele studiului arată că adolescenţii din România îşi doresc relaţii bazate pe respect şi stabilitate, iar familia rămâne principalul reper în formarea valorilor lor. În acelaşi timp, vedem că, deşi tinerii au încredere în propriile capacităţi, atunci când vine vorba de paşi concreţi către viaţa adultă, de la implicare civică la decizii importante, mulţi dintre ei nu se simt pe deplin pregătiţi. Acest lucru arată cât de important este ca părinţii, şcoala şi comunitatea să le ofere repere şi sprijin în această etapă”, spune Mihaela Nabăr, director executiv World Vision România.
Tinerii de 16-18 ani reprezintă o populaţie de aproximativ 650.000 de persoane şi sunt prima generaţie de ”copii europeni” ai României, născuţi după ianuarie 2007. Contextul în care se formează valorile lor este marcat de îmbătrânirea demografică, de dificultăţile de acces pe piaţa muncii, unde România are aproximativ 19% tineri NEET în grupa 15-29 de ani, dar şi de schimbările privind rolurile de gen şi modelul familial.
