Accidentele de muncă din România sunt pe un trend ascendent. Ţara noastră a înregistrat peste 5.300 de incidente, mai multe decât în 2023, iar impactul se vede atât în spitale, cât și în statistici. În timp ce numărul total crește, accidentele mortale rămân un semnal de alarmă: peste o sută de oameni și-au pierdut viața anul trecut în timpul serviciului, informează TVR.
Evoluția ultimului deceniu arată o dublare a accidentelor de traseu – cele care se produc între casă și locul de muncă. Dacă în 2014 erau raportate 386 astfel de cazuri, în 2024 vorbim deja de peste 730. Sunt cifre care, puse pe hartă, arată o Românie în care mobilitatea angajaților devine tot mai riscantă.
În ce județe au avut loc cele mai multe accidente de muncă
Geografia accidentelor scoate la iveală centrele nevralgice. Bucureștiul rămâne „capitala incidentelor de muncă”, cu peste o mie de cazuri într-un singur an – aproape un sfert din totalul național. Urmează județe dezvoltate economic, precum Brașov, Timiș, Constanța sau Maramureș, unde volumul mare de activitate înseamnă, inevitabil, un risc mai ridicat.
Însă, când ne uităm la accidentele mortale, harta se schimbă: Alba, Galați și Gorj urcă în vârf. Aici, tipul de industrie – minerit, metalurgie, energie – amplifică pericolul. Sunt județe unde procentele mici se transformă în tragedii mari.
Pe sectoare, construcțiile domină detașat în ceea ce privește decesele. Este domeniul în care riscul fizic este parte a jobului, iar o greșeală sau lipsa unui echipament poate deveni fatală. Urmează transporturile, silvicultura și lucrările de geniu civil – industrii în care presiunea timpului și munca grea pun vieți în pericol.
Vârstnicii și începătorii, categoriile cele mai afectate
Analiza pe vârstă arată o altă problemă: cei între 50 și 60 de ani sunt cei mai afectați, ceea ce sugerează oboseală acumulată, condiții cronice netratate sau dificultăți în adaptarea la tehnologii noi.
De asemenea, un alt factor major este lipsa de experiență: peste 70% dintre victime au vechime sub cinci ani, iar aproape jumătate abia și-au început jobul.
Ocupațiile cu risc ridicat confirmă tabloul: lucrătorii comerciali, manipulanții de mărfuri, șoferii de transport marfă și muncitorii necalificați sunt printre cele mai expuse categorii. În toate aceste zone, instruirea precară și presiunea pentru viteză sunt rețeta perfectă pentru accidente.
Impactul social al accidentelor de muncă
Raportarea internațională arată că situația României nu este izolată. Grecia, de exemplu, se confruntă cu un fenomen dramatic: trei din patru accidente mortale nu ajung nici măcar în statistici, iar doar în primele luni ale lui 2025 au fost raportate peste 50 de decese.
În Spania, anumite regiuni înregistrează creșteri similare. Europa vede clar că presiunea economică apasă tot mai tare pe umerii lucrătorilor.
Impactul social este uriaș: familii rămase fără venituri, angajați răniți definitiv, comunități care pierd oameni activi. În lipsa controalelor reale, a instruirii eficiente și a echipării adecvate, costul nu mai este statistic – este uman.
Mesajul final este simplu și urgent: România are nevoie de o schimbare de ritm. Siguranța la locul de muncă nu poate rămâne o formalitate.
Tendința ultimilor ani arată clar că, fără reguli ferme și responsabilitate reală, harta accidentelor va continua să se coloreze în roșu.
Citește şi: O şoferiţă a intrat cu maşina într-un stâlp de iluminat
