Italia a făcut un pas istoric în lupta împotriva violenței de gen, devenind prima țară europeană care introduce în mod explicit infracțiunea de femicid în Codul Penal.
Parlamentul italian a votat unanim legea care pedepsește uciderea unei femei din motive de gen cu închisoarea pe viață, o decizie simbolică adoptată pe 25 noiembrie, de Ziua internațională pentru eliminarea violenței împotriva femeilor. Toți cei 237 de deputați prezenți au susținut modificarea legislativă, marcând o convergență rară între guvernul conservator condus de Giorgia Meloni și opoziția de stânga.
Legea definește femicidul ca „actul de ucidere comis din ură, discriminare sau ca modalitate de control, posesiune sau dominație asupra unei femei, în raport cu refuzul acesteia de a menține o relație afectivă sau ca act de limitare a libertății sale individuale”. Pedepsele prevăd detenție pe viață, cu posibilitatea unor circumstanțe atenuante, dar niciodată sub 24 de ani. Începând de acum, fiecare crimă motivată de gen va fi înregistrată separat, oferind autorităților o imagine mai clară asupra fenomenului și a cauzelor sociale care îl generează.
Tragedia Giuliei Cecchettin, motor al schimbării
Giulia Cecchettin, o studentă de 22 de ani ucisă în 2023 de fostul său iubit, a reprezentat catalizatorul care a mobilizat societatea italiană. Sora tinerei, Elena, a atras atenția că „asasinul nu este un monstru izolat, ci un tânăr format într-o educație patriarhală”, iar aceste cuvinte au aprins dezbateri la nivel național despre rolul stereotipurilor de gen și al violenței sistemice. Tragedia Giuliei a fost urmată de proteste, manifestații și o amplă campanie de conștientizare, care a pus presiune pe parlamentari să adopte o lege fermă împotriva femicidului.
Tatăl victimei, Gino Cecchettin, a ales să transforme durerea personală într-o lecție pentru întreaga societate. „Dacă le oferim tinerilor instrumentele potrivite pentru viață, nu vor acționa ca Filippo, probabil vor reacționa diferit. Nu se vor mai raporta la modelul Superman sau Macho Man”, a explicat el, dedicându-se educației emoționale și sexuale în școli prin fundația creată în numele fiicei sale. Însă în Italia, astfel de programe obligatorii nu există încă, opoziția de dreapta limitând educația sexuală la cursuri opționale pentru adolescenți mai mari.
România vrea pedepse mai blânde
Legea asupra femicidului a fost primită cu entuziasm, dar și cu critici. Profesori de drept avertizează că definiția rămâne vagă și poate fi dificil de aplicat în instanțe. Totuși, susținătorii subliniază că recunoașterea juridică a intenției este un pas esențial în înțelegerea fenomenului și prevenirea sa. „Femicidul va fi clasificat, studiat în contextul său real, va exista”, a declarat judecătoarea Paola di Nicola, unul dintre autorii legii.
În paralel, Italia încearcă să abordeze rădăcinile problemei prin inițiative culturale și educaționale. La Roma, Muzeul Patriarhatului propune o reflectare asupra inegalității de gen și a violenței sistemice, subliniind că femicidul este doar vârful unui fenomen mai amplu.
Pe lângă Italia, doar câteva state europene – Cipru, Malta și Croația – au introdus în legislația lor definiția de femicid, însă niciuna nu pedepsește acest act cu închisoarea pe viață. În România, un proiect de lege similar a fost depus recent, însă pedepsele sunt mai blânde: între 15 și 25 de ani, iar închisoarea pe viață doar în cazurile cele mai grave.
Citește şi: Olt: Motociclist de 16 ani, rănit într-un accident
