România marchează astăzi o zi de doliu național în memoria fostului președinte Ion Iliescu, primul șef de stat al țării după Revoluția din 1989, care a încetat din viață marți, la vârsta de 95 de ani. Slujba religioasă și ceremonia de înmormântare sunt organizate cu onoruri militare, conform statutului demnitarului și deciziei Guvernului, care a aprobat desfășurarea funeraliilor de stat.
Iliescu s-a stins din viață după o lungă perioadă de spitalizare, fiind internat timp de 57 de zile la Spitalul „Agrippa Ionescu” din Capitală, unde fusese diagnosticat cu cancer pulmonar.
Ceremonia oficială a început la Palatul Cotroceni
Începând cu ora 9:00, oficiali de rang înalt, membri ai corpului diplomatic, foști colaboratori și apropiați ai familiei s-au reunit la Palatul Cotroceni pentru a participa la slujba religioasă și ceremonialul militar.
Slujba de înmormântare a fost oficiată, începând cu ora 10:30, la Biserica Palatului Cotroceni, de către Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, episcop vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, însoțit de un sobor de preoți și diaconi.
După ceremonialul religios, cortegiul funerar a pornit spre Cimitirul Militar Ghencea III, pe un traseu stabilit dinainte și însoțit de Garda de Onoare și muzica militară. Drapelul național a fost înclinat în semn de omagiu, iar clopotul de la Biserica Cotroceni a fost tras simbolic.
Înmormântare în cadru restrâns
Deși funeraliile sunt organizate de stat, înhumarea propriu-zisă va avea loc într-un cadru intim, în prezența familiei și a prietenilor apropiați. Sicriul fostului președinte a fost purtat pe un afet de tun, iar ceremonialul militar de la intrarea în cimitir a inclus prezentarea onorului final de către militarii Brigăzii 30 Gardă „Mihai Viteazul”.
Controverse în coaliția de guvernare
Decizia de a organiza funeralii de stat pentru Ion Iliescu a fost marcată de tensiuni politice în interiorul coaliției de guvernare. USR a criticat public decizia Guvernului, invocând rolul controversat al fostului președinte în perioada post-revoluționară, inclusiv în legătură cu mineriadele și reprimarea manifestațiilor civice din anii ’90.
În replică, reprezentanții PSD au subliniat rolul istoric jucat de Iliescu în tranziția pașnică a României către democrație și în redactarea Constituției din 1991.
O figură cheie a tranziției post-comuniste
Ion Iliescu a fost una dintre cele mai influente și controversate figuri ale scenei politice post-decembriste. A condus România ca președinte în trei mandate (1989–1996 și 2000–2004) și a fost fondatorul Partidului Social Democrat. A jucat un rol central în prăbușirea regimului Ceaușescu și instaurarea noilor structuri de putere imediat după Revoluție.
De-a lungul carierei sale, Iliescu a fost apreciat de susținători pentru calmul și echilibrul cu care a gestionat tranziția post-comunistă, dar și criticat vehement pentru lipsa de asumare privind victimele Revoluției și mineriadele din 1990.
România în doliu
În semn de respect, toate instituțiile publice arborează drapelul în bernă, iar posturile de radio și televiziune au adaptat programul pentru a reflecta solemnitatea momentului. Evenimentele culturale sau sportive planificate pentru această zi sunt amânate sau desfășurate într-un cadru mai discret.
Astăzi, România își ia rămas-bun de la un personaj-cheie al istoriei recente. Ion Iliescu lasă în urmă o moștenire complexă, ce va rămâne subiect de dezbatere și analiză istorică pentru generațiile viitoare.
Citește și: De la valuri de căldură la inundații: Vremea extremă a cuprins Asia
