Curtea Constituțională a României a hotărât, joi, cu două voturi contra, că declarațiile de avere și de interese nu trebuie să includă bunurile și veniturilor soților și copiilor, au declarat pentru G4Media.ro surse apropiate Curții. A fost declarat neconstituțional și articolul care prevede publicarea declarațiilor de avere de către ANI. Decizia CCR nu poate fi atacată, este definitivă și obligatorie.
Surse care au preferat anonimatul au declarat pentru G4Media că raportor este Marian Enache, președintele CCR, iar raportul ar fi de admitere a excepției de neconstituționalitate.
Ce a hotărât CCR referitor la declaraţiile de avere şi de interese
Curtea Constituțională a confirmat, într-un comunicat de presă, că a declarat neconstituționale cele două articole din legea privind declararea averilor.
Astfel, Curtea a declarat neconstituțional articolul art 3, alin. 2 din Legea privind declarațiile de avere și de interese: ”(2) Declarațiile de avere se întocmesc pe propria răspundere și cuprind drepturile și obligațiile declarantului, ale soțului/soției, precum și ale copiilor aflați în întreținere, potrivit anexei nr. 1.”.
Potrivit surselor G4Media.ro, CCR a declarat neconstituțional și articolul art. 12, alin. 6: ”Agenția asigură afișarea declarațiilor de avere și a declarațiilor de interese, prevăzute în anexele nr. 1 și 2, pe pagina de internet a Agenției, în termen de cel mult 30 de zile de la primire, prin anonimizarea adresei imobilelor declarate, cu excepția localității unde sunt situate, a adresei instituției care administrează activele financiare, a codului numeric personal, precum și a semnăturii. Declarațiile de avere și declarațiile de interese se mențin pe pagina de internet a Agenției pe toată durata exercitării funcției sau mandatului și 3 ani după încetarea acestuia și se arhivează potrivit legii”.
Șase ONG-uri au făcut apel la CCR să aplice principiile statului de drept
Șase organizații neguvernamentale au făcut, joi, apel la CCR să aplice principiile statului de drept și au atras atenția că ”toate standardele internaționale în materia integrității publice recomandă un sistem transparent al declarațiilor de avere și de interese”.
Declarațiile de avere au fost introduse oficial în România prin Legea nr. 115/1996 privind declararea și controlul averii demnitarilor, magistraților, a unor persoane cu funcții de conducere și de control, și a funcționarilor publici. Însă la acel moment nu exista și un instrument de control.
Totuși, sistemul s-a consolidat și extins semnificativ abia după anul 2003, odată cu presiunile legate de integrarea României în Uniunea Europeană. Un moment-cheie a fost adoptarea Legii nr. 161/2003, cunoscută ca „pachetul anticorupție”, care a impus obligativitatea declarațiilor de avere pentru un spectru mult mai larg de funcționari și demnitari publici, precum și publicarea acestora.
Ulterior, prin Legea nr. 144/2007, a fost înființată Agenția Națională de Integritate (ANI), care are rolul de a verifica aceste declarații.
Citeşte şi: Un bărbat şi o femeie au fost răniţi după ce autoturismul lor a fost lovit de un camion
