Stephen Shapiro (foto), specialist american în tehnici de inovare, speaker și consultant de business considerat o autoritate internațională în domeniu, a vizitat pentru prima oară România, pentru a prezenta, la București, antreprenorilor și reprezentanților unor companii românești, perspectiva sa asupra puterii inovației în afaceri.
Invitat special al conferinței ‘Innovate Now!’ — eveniment dedicat comunității de business din România, Shapiro a acordat un interviu AGERPRES în care vorbit despre sistemul său inovator utilizat în întreaga lume pentru a crea echipe performante de inovare, despre faptul că inovarea nu are neapărat legătură cu cheltuielile de cercetare-dezvoltare, cu numărul de brevete sau cu veniturile încasate din noile produse, ci cu diferențierea companiei față de concurență pentru a fi cea mai bună într-un domeniu.
Shapiro s-a referit și la modalități prin care companiile pot deveni mai inovative, la faptul că expertiza este inamicul inovării și că ‘cele mai bune practici’ într-un domeniu pot ajuta companiile să fie eficiente, dar nu le ajută să fie cele mai bune în domeniul lor de activitate.
AGERPRES: Ce este inovarea, din perspectiva dumneavoastră?
Stephen Shapiro: Din punctul meu de vedere, inovarea este capacitatea unei organizații de a se adapta rapid tuturor schimbărilor. Uneori este mai ușor să spui ce nu este inovarea — nu este creativitate, nu este vorba despre produse noi, despre numărul de brevete și licențe, despre cheltuielile de cercetare-dezvoltare ale unei companii, deși aceste lucruri contribuie la inovare. Este vorba de a fi în fața concurenței, de a fi liderul pieței.
AGERPRES: Unele companii susțin că inovarea este în genele lor. Este inovarea în ADN-ul unei companii sau al unei persoane?
Stephen Shapiro: De fapt nu este. Creierul nostru este conceput pentru supraviețuire, nu pentru inovare. Ca ființe umane am evoluat, ne-am adaptat, dar în numele supraviețuirii, nu neapărat pentru a face lucrurile mai bine. Avem în mod natural abilitatea de a fi creativi, dar cum să punem în practică și cum să valorificăm acest lucru nu vine neapărat în mod natural. Ființele umane au fost ‘proiectate’ pentru perpetuarea speciei în mod esențial, iar inovarea este riscantă și atunci corpurile noastre ne spun — ‘Nu vrem să facem asta, pentru că este riscant’.
AGERPRES: Care este cel mai mare risc pentru o companie care inovează?
Stephen Shapiro: Pentru o companie, cel mai mare risc este acela de a cheltui resurse financiare pe lucruri care nu contează, de a risipi energie către lucruri care o distrag de la ceea ce este important. Dacă investești prea multă energie în inovare poți să nu produci lucrurile care trebuie produse la un nivel adecvat de calitate. Marea problemă, în special pentru companiile listate la Bursă, sau pentru organizațiile care mizează pe câștiguri pe termen scurt este riscul de a rata câștigurile estimate. Dacă în trei luni aceste companii cheltuiesc mai mulți bani pe inovate decât încasează din producție, atunci este afectată cotația acțiunilor. Acesta este riscul pe termen scurt și oamenii se supără pentru că nu au atins indicatorii pe îi doreau.
AGERPRES: A gestiona riscurile înseamnă uneori să nu te angrenezi în noi afaceri sau în dezvoltarea de noi produse?
Stephen Shapiro: Dacă rămâi axat pe lucruri noi, poți risipi energie. Unul dintre elementele-cheie ale inovării este acela să te diferențiezi de toți ceilalți de pe piață.
AGERPRES: Considerați că există o lipsă de inovare în anumite domenii? Care sunt cele mai inovatoare sectoare de activitate și care se situează la polul opus?
Stephen Shapiro: Dacă ne uităm la cheltuielile de cercetare-dezvoltare, atunci companiile farmaceutice cheltuiesc cei mai mulți bani, dar acest lucru nu înseamnă neapărat că sunt și cele mai inovative. Companiile de servicii financiare sunt acum pe un trend ascendent în ceea ce privește inovarea. La început, aceste societăți de servicii financiare nu inovau niciodată. Acum acest sector pare să fie foarte, foarte interesat în încercarea de a schimba lucrurile. Multe fabrici sunt întotdeauna inovative, pentru că realizează produse și tehnologiile se schimbă. De fapt, toate sectoarele inovează în felul lor, dar viteza este diferită. Dacă toate companiile dintr-un sector se mișcă încet, nu este necesar ca tu să te miști de 10 ori mai repede decât ceilalți, ar fi o risipă de resurse.
AGERPRES: Inovează inclusiv furnizorii de utilități?
Stephen Shapiro: Aici există presiuni de preț, ale consumatorilor, există constrângeri legate de reglementare, dar liberalizarea piețelor, cum este cea a energiei, îi forțează să fie inovatori chiar dacă în mod tradițional aceste sectoare nu sunt prea concurențiale. În cele din urmă, marea întrebare este dacă organizația este capabilă să crească pentru o perioadă lungă de timp. Dacă răspunsul este da, atunci înseamnă că este destul de inovatoare.
AGERPRES: Cum ați descrie inovarea în Europa comparativ cu cea din SUA?
Stephen Shapiro: Nu aș trata Europa ca un întreg, sunt țări cu culturi diferite. De exemplu, inovarea la germani diferă de cea la americani. Americanii sunt atenți la spiritul antreprenorial și la asumarea de riscuri, germanii sunt mai preocupați de calitate. Gândiți-vă la automobile, la calitatea mașinilor germane, pe care poate mașinile americane nu o au. Sunt diverse forme de inovare, iar cultura țării influențează într-o anumită măsură cultura companiilor. Am lucrat un timp pentru compania suedeză ABB, iar filozofia lor era aceea de a împinge procesul decizional către nivelurile inferioare ale organizației. Aceasta este mentalitatea suedeză foarte plăcută și care funcționează foarte bine.
AGERPRES: Într-una din cărțile dumneavoastră afirmați că bunele practici dintr-un sector de activitate sunt de fapt proaste. Sunt ‘cele mai bune practici’ proaste în cele mai multe cazuri?
Stephen Shapiro: Cele mai bune practici într-un domeniu sunt uneori proaste, nu întotdeauna. Inovezi ca să te diferențiezi. Dacă încerci să replici bunele practici nu vei putea niciodată să te diferențiezi de concurență, pentru că încerci să implementezi practicile altcuiva. Mai sunt și alte două motive pentru care trebuie să privești cu scepticism ‘cele mai bune practici’. Dacă au mers pentru o companie nu înseamnă neapărat că merg și pentru altă firmă. De exemplu, compania 3M a permis angajaților ca în 15% din timpul de lucru să facă ceea ce vor. Alte companii au eșuat lamentabil aplicând aceeași măsură pentru că oamenii nu au înțeles ce a intenționat compania 3M cu această măsură. Apoi, când ne uităm la cele mai bune practici ne uităm la succesul unei companii care le-a implementat și nu ne uităm niciodată la cele care au eșuat. Pentru fiecare companie care a implementat cu succes aceste ‘cele mai bune practici’ probabil alte 100 au eșuat lamentabil să le implementeze.
AGERPRES: Există o relație între mărimea unei organizații și cât de inovativă este acea organizație?
Stephen Shapiro: Nu cred că dimensiunea organizației contează, important este modul în care inovează. Companiile mai mici au mai puține structuri și procese, dacă ești o microîntreprindere nou-înființată nu ai nevoie masiv de tehnologie, oamenii știu ce trebuie să facă. Cu cât este mai mare organizația, cu atât sunt mai semnificative structurile care trebuie să se schimbe, dar uneori vedem o inovare incredibilă în marile companii, dacă au o cultură organizațională adecvată.
AGERPRES: Dar dimensiunea departamentului de cercetare-dezvoltare este importantă?
Stephen Shapiro: Departamentul de C&D este doar un aspect minor al inovării. Nu cred că există o dimensiune potrivită pentru acest departament, un benchmark, că trebuie să fie 5% sau 6%. Depinde de sector, de ceea ce vrei să realizezi. Nu cred că aceste departamente sunt deținătorii inovării într-o companie, ci reprezintă doar un contributor.
AGERPRES: Care au fost cele mai importante lecții pe care le-ați învățat în acest domeniu?
Stephen Shapiro: Vă pot spune ce m-a impresionat în munca mea. De exemplu, am văzut la o companie o ‘cutie cu sugestii’ din partea angajaților pentru a îmbunătăți afacerea. O idee excelentă, deși uneori să soliciți ideile altora este o idee proastă. Toată lumea are o idee, o sugestie, nu neapărat valoroasă și folositoare. Unul dintre lucrurile pe care le-am învățat a fost că nu soluția este importantă, nu ideea, ci întrebarea și încadrarea ei potrivită. Am văzut de nenumărate ori companii orientate către inovare cheltuind prea mult timp adunând idei și opinii și nealocând timp pentru a-și pune întrebările potrivite. Pare cinic, dar uneori cea mai mare problemă pentru o organizație este descoperirea unei idei grozave. Organizația începe să lucreze, crezând că este o idee bună și niciodată nu găsește dovezi care să îi infirme acest crez. Tot ceea ce văd le întărește încrederea că este o idee grozavă. De altfel, se spune că în spatele oricărui eșec au fost tabele și calcule care arătau minunat. Să știi ceea ce nu trebuie să faci este la fel de important ca a ști ce trebuie să faci.
AGERPRES: Viteza schimbării în lumea actuală crește uluitor. Putem prognoza viitorul?
Stephen Shapiro: În mod sigur nu. Nu cred că cineva a anticipat că vom ajunge unde suntem acum. În anumite industrii au loc schimbări majore din punct de vedere demografic în ceea ce privește structura consumatorilor.
AGERPRES: Care este cel mai bun sfat pe care l-ați primit?
Stephen Shapiro: Cel mai bun sfat al meu pentru oameni este să ignore toate sfaturile. Spun serios acest lucru pentru că sfatul este tot o formă de ‘cele mai bune practici’ și acestea sunt atât de specifice persoanelor și situațiilor. Ascult opiniile celorlalți, dar le trec prin filtrul meu despre ceea ce este potrivit pentru mine și activitatea mea de professional speaker.
AGERPRES: Ce vă place cel mai mult în privința Internetului și social media?
Stephen Shapiro: Fiind plecat în călătorii atât de mult timp, pot ține astfel legătura cu alte persoane. Dar cel mai mult apreciez nu conectarea virtuală cu alte persoane, ci faptul că, de exemplu, Facebook mă ajută să întâlnesc personal alți oameni care se întâmplă să călătorească în același timp către aceeași locație. Lumea devine tot mai digitală, dar pe măsură ce tehnologia se dezvoltă, dorința de conexiune fizică cu ceilalți este tot mai mare. Este cazul și acestei conferințe de la București, poți face și training online, dar este această nevoie de interacțiune în viața reală.
AGERPRES: Care ar fi cinci căi prin care o companie poate deveni mai inovatoare?
Stephen Shapiro: În primul rând inovează unde te diferențiezi. Trebuie să știi o zonă unde te diferențiezi de concurență, iar asta poate fi o problemă complexă pentru multe organizații. Este zona unde clienții spun că ești diferit, nu unde crezi tu că ești diferit. În al doilea, rând o companie trebuie să fie tot mai bună în a-și pune întrebări. Odată ce știm ce este important, întrebarea potrivită ne ajută să găsim soluția potrivită. ‘Don’t think outside the box!’, ci ‘Find another box!’. În al treilea rând, recunoaște că expertiza este inamicul inovării. Găsește oameni care au rezolvat aceeași problemă în domenii diferite. În al patrulea rând avem nevoie să motivăm oamenii intrinsec, nu extrinsec. Sunt mai multe forme de motivare, extrinsec — banii, următorul nivel este recunoașterea, status-ul, iar cel mai înalt nivel este cel intrinsec — munca fiind propria recompensă, pentru că sunt încă lucruri de neprețuit care motivează oamenii. În al cincilea rând, nu trebuie glorificat eșecul. Oamenii spun că în inovare este nevoie să eșuezi. Eu spun că este o filozofie proastă, nu trebuie să eșuezi când experimentezi, pentru că nu știi dacă te îndrepți în direcția potrivită. Minimizați eșecul experimentând.
AGERPRES: Ați dezvoltat un sistem inovator utilizat în întreaga lume pentru a crea echipe performante de inovare, numit Personality Poker. În ce constă?
Stephen Shapiro: Personality Poker este ca un joc de cărți, arată precum cărțile de Poker, cu o suită de culori și numere. Pe cărți sunt înscrise trăsături — creativ, vizionar, analitic, empatic și sunt mai multe moduri de a juca. În principal alegi cărți și oamenii își dau cărți cu cuvinte care te descriu cel mai bine așa cum te vezi tu și respectiv așa cum te văd ceilalți. Suita de culori și numere îți va spune totul despre personalitatea ta — cărțile de pică arată că o persoană este mai analitică, cele de caro indică creativitate, cărțile de treflă indică orientarea spre rezultate, iar cărțile de cupă sunt despre relaționare. Numerele înscrise pe cărți arată dacă ești introvertit sau extrovertit. Tot procesul te ajută să cunoști mai multe despre tine însuți și în special înveți cine nu ești. Contrar înțelepciunii populare, contrariile nu se atrag, avem tendința de a lucra și de a angaja oameni care se potrivesc cu noi, iar această tendință este un obstacol pentru inovare. În cultura inovării trebuie să începem să lucrăm cu oameni care ne sunt complementari.
