Strategia UE privind adaptarea la schimbările climatice stabilește un cadru și mecanisme pentru creșterea nivelului de pregătire al UE pentru impacturile climatice actuale și viitoare. Comisia Europeană (CE) a prezentat un pachet care constă în doua părți. De asemenea, printr-o măsură conexă, Comisia a adoptat o Carte verde privind asigurările în contextul dezastrelor naturale și al celor provocate de om. Această consultare publică lansează o amplă dezbatere privind disponibilitatea și caracterul adecvat al opțiunilor de asigurare existente, conform unui comunicat al CE.
Strategia se concentrează asupra a trei obiective cheie
Promovarea luării de măsuri de către statele membre: Comisia va încuraja toate statele membre să adopte strategii de adaptare cuprinzătoare (în prezent, 15 state membre au strategii) și va oferi finanțare pentru a le ajuta să-și consolideze capacitățile de adaptare și să ia măsuri. De asemenea, Comisia va sprijini adaptarea în marile orașe prin lansarea unui angajament voluntar bazat pe inițiativa Convenția Primarilor.
Măsuri de imunizare la schimbările climatice la nivelul UE, prin promovarea în si mai mare măsură a adaptării în sectoare vulnerabile cheie, precum agricultura, pescuitul și politica de coeziune, prin garantarea faptului că infrastructura Europei devine mai rezistentă și prin promovarea încheierii de asigurări împotriva dezastrelor naturale și a celor provocate de om.
Luarea deciziilor în mai bună cunoștință de cauză, prin abordarea lacunelor de cunoștințe în ceea ce privește adaptarea și prin dezvoltarea ulterioară a Platformei europene pentru adaptarea la schimbările climatice (Climate-ADAPT) ca ghișeu unic pentru informațiile privind adaptarea în Europa.
Crearea de locuri de muncă, reducerea costurilor
Strategia pune un accent puternic asupra unor opțiuni de adaptare care presupun costuri reduse, sunt bune deopotrivă pentru economie și pentru climă și sunt potrivite din diverse motive. Strategia va promova creșterea economică durabilă, va stimula investițiile rezistente la schimbările climatice și va crea noi locuri de muncă, în special în sectoare precum construcțiile, gospodărirea apelor, asigurările, tehnologiile agricole și gestionarea ecosistemelor.
Estimările privind costurile și beneficiile viitoare indică faptul că fiecare euro cheltuit pentru protejarea împotriva inundațiilor ar evita șase euro de costuri generate de daune. Între 1980 și 2011, inundațiile au ucis peste 2 500 de persoane, au afectat peste 5,5 milioane de persoane și au generat pierderi economice directe de peste 90 miliarde EUR. Costul minim al neadaptării la schimbările climatice este estimat la 100 de miliarde EUR pe an în 2020 și la 250 de miliarde EUR în 2050 în întreaga UE.
Cartea verde privind asigurarea împotriva dezastrelor
Ca multe alte regiuni ale lumii, Uniunea Europeană este vulnerabilă la aproape toate tipurile de dezastre naturale, care nu provoacă doar pierderi de vieți omenești, ci și daune în valoare de miliarde de euro în fiecare an, afectând stabilitatea și creșterea economiei. Dezastrele pot avea efecte transfrontaliere și pot chiar amenința întregi zone din țările învecinate. Chiar și în cazurile în care dezastrele majore sunt concentrate la nivel local, dacă nu există o acoperire adecvată a costurilor prin asigurări, atunci statele membre pot avea de suportat poveri fiscale semnificative, care ar putea genera dezechilibre interne și externe. Așadar, aceasta este o chestiune importantă pentru cetățenii, companiile și guvernele din întreaga Uniune.
Cartea verde adresează o serie de întrebări referitoare la caracterul adecvat și la disponibilitatea unor asigurări corespunzătoare împotriva dezastrelor. Obiectivul este acela de a crește gradul de conștientizare și de a evalua dacă măsurile la nivelul UE ar putea sau nu fi adecvate și dacă ar oferi garanția îmbunătățirii pieței asigurărilor împotriva dezastrelor în Uniunea Europeană. Mai în general, acest proces va extinde, de asemenea, baza de cunoștințe, va contribui la promovarea asigurărilor ca instrument de gestionare a dezastrelor și va facilita astfel trecerea spre o cultură generală a prevenirii și atenuării riscului de dezastre.
Comunicarea care prezintă strategia de adaptare este transmisă celorlalte instituții ale UE, care sunt invitate să se pronunțe. La 29 aprilie, la Bruxelles, Comisia va organiza o conferință cu părțile interesate în ceea ce privește strategia.
Consultarea publică privind cartea verde se desfășoară până la 30 iunie 2013. După examinarea reacțiilor primite, Comisia va stabili acțiunile subsecvente pe care le consideră a fi cele mai adecvate, care ar putea lua diverse forme, legislative și nelegislative.
Europa se încălzește într-un ritm mai accelerat decât multe alte părți ale lumii, temperatura solului în Europa fiind în medie cu 1,3 °C mai ridicată în ultimul deceniu decât în era preindustrială, în comparație cu creșterea medie la nivel mondial, care a fost de 0,8 °C. Impacturile pe teritoriul UE variază în funcție de climă și de condițiile geografice și socioeconomice, dar toate statele membre sunt expuse schimbărilor climatice. Unele fenomene meteorologice extreme s-au intensificat, în sudul și centrul Europei înregistrându-se valuri de căldură, incendii de pădure și secete tot mai frecvente. Pentru nordul și nord-estul Europei sunt prevăzute precipitații mai puternice și inundații, riscul inundării și erodării zonelor costiere fiind sporit. Intensificarea acestor fenomene ar putea determina creșterea amplorii dezastrelor, ducând la pierderi economice semnificative, la probleme legate de sănătatea publică și la pierderi de vieți omenești.
În Europa, bazinul mediteraneean, zonele de munte, zonele inundabile dens populate, zonele costiere, regiunile periferice și zona arctică sunt deosebit de vulnerabile la impacturile schimbărilor climatice. În plus, trei sferturi din populație trăiește în zone urbane, care sunt adesea expuse valurilor de căldură, inundațiilor sau nivelurilor în creștere ale mărilor.
