În lume există fel de fel de unităţi de măsură ciudate. Potrivit www.ditadifulmine.com, un exemplu este Big Mac Index, o metodă ceva mai neconvențională, prima dată folosită de The Economist, de a măsura puterea de cumpărare și raportul de schimb dintre diverse monede ale lumii. Adică se compară prețul unui Big Mac – care e cam același peste tot – de la McDonald’s în diferite țări, pentru a se vedea cum se raportează între ele monedele respectivelor state. O altă unitate de măsură, foarte la modă în Statele Unite sunt… terenurile de fotbal. Astfel, există tendinţa de a măsura lăţimea şi lungimea în… terenuri de fotbal. Din câte se pare, se pleacă de la premisa că oricine ştie cât măsoară un teren de fotbal. De precizat că, potrivit normelor internaţionale, un teren de fotbal trebuie să aibă lungimea cel puţin 90 m şi cel mult 120 m, iar lăţimea cel puţin 45 m şi cel mult 90 m. Un an galactic este perioada în care Sistemul Solar face o rotație completă în jurul centrului galaxiei. Datorită faptului că nu se cunoaște cu exactitate orbita Sistemului Solar și nici viteza acestuia în jurul centrului galactic, se estimează că un an galactic are 225 de milioane de ani. Lista continuă cu Parsec, unitate de măsură a lungimii definită ca distanța de la care 1 ua se vede sub unghiul de 1” sau pământul are o mișcare de paralaxă de 1”. Este egală cu 3,26163626 ani-lumină, 206 264,806 ua sau 3,08568025 × 1016 m.
Stres şi durere
În anul 1950, britanicul James Tanner, medic pediatru, a publicat rezultatele unui studiu amplu despre pubertate. După două decenii de cercetare într-o casă de copii din Hertfordshire, Tanner a pus la punct un fel de scală a maturizării sexuale a unui copil bazându-se pe caracteristicile fizice. Astfel, el a ajuns la concluzia că vârsta medie de dezvoltare a sânilor, adesea primul semn al pubertăţii în rândul fetelor, a fost unsprezece ani şi jumătate, iar în rândul băieţilor, pubertatea definită ca o creştere a volumului testicular a început la unsprezece ani şi două luni. Durerea are și ea o unitate de măsură. Aceasta se numeşte „dol“, iar instrumentul menit să măsoare durerea se numește dolorimetru. Pe baza a numeroase observaţii, studiind mai mult de 5.000 de cazuri, psihiatrul american Thomas Holmes, ajutat de colegul său Richard Rahe, a reuşit să întocmească, în 1967, o scală a stresului (Holmes and Rahe Stress Scale). Această scală a fost îmbunătăţită în 1970, luând forma cu care se lucrează şi astăzi. Autorii acestei „ierarhizări“ au cotat de la 1 la 100 doza de stres cauzată de anumite evenimente, în funcţie de emoţia şi neliniştea generate de acestea. Printre evenimentele cele mai stresante se numără moartea soţului/soţiei (100), divorţul (73), căsătoria (50) şi pensionarea (45).
