CJ Dolj a ţinut secret aproape un an procesul în care moştenitoarea fostului proprietar al copiei statuetei „Domnişoara Pogany“ după Constantin Brâncuşi a revendicat opera de artă aflată în proprietatea judeţului. Scandalul a ajuns din întâmplare şi la urechile ministrului culturii.
Consiliul Judeţean Dolj se bate cu pumnul în piept că nu va permite ca judeţul să piardă statueta „Domnişoara Pogany“, dar a tăcut cel puţin suspect atunci când Aurelia Balcica Măciucă, moştenitoarea fostului proprietar al operei, Octavian Moşescu, a dat în judecată Muzeul de Artă Craiova pentru anularea contractului de vânzare către Ministerul Culturii în anul 1976. Inexplicabil, consiliul judeţean nu a suflat un cuvânt despre proces şi nu a informat nici Direcţia pentru Cultură Dolj, nici Ministerul Culturii. De ce? Pentru că nu îl obliga legea. Aceasta este explicaţia halucinantă a reprezentanţilor CJ atunci când vine vorba despre riscul de a pierde în instanţă o operă de artă de valoare internaţională.
Cum a ajuns scandalul în atenţia publică
Dan Lupescu, directorul executiv al Direcţiei pentru Cultură Dolj, instituţie deconcentrată, subordonată direct Ministerului Culturii, a reclamat luni, în cadrul unei şedinţe la Prefectura Dolj, că Muzeul de Artă Craiova a fost dat în judecată şi riscă să piardă replica statuetei lui Constantin Brâncuşi. Lupescu a acuzat Consiliul Judeţean Dolj de interese suspecte, spunând că a avut o atitudine apatică şi resemnată şi că a trimis la procesul care se judecă la Tribunalul Bucureşti jurişti, şi nu avocaţi cu experienţă.
Treziţi din amorţeală, reprezentanţii CJ Dolj i-au dat replica lui Lupescu marţi, într-o conferinţă de presă. Preşedintele CJ Dolj, Ion Prioteasa, a spus, după studierea documentelor de la dosar, că Aurelia Balcica Măciucă a revendicat în instanţă opera de artă şi a cerut anularea contractului de vânzare-cumpărare încheiat în 1976 între tatăl ei, Octavian Moşescu, şi Muzeul de Artă Craiova. În urma tranzacţiei, Moşescu s-a ales cu 70.000 de lei, iar muzeul – cu statueta. Prioteasa a acuzat-o pe moştenitoare că, în instanţă, a depus un contract de vânzare fals, din care lipsesc semnătura tatălui ei şi o ştampilă, tocmai pentru a crea falsa impresie că vânzarea operei s-a făcut la presiunea regimului politic de atunci. Întrebat dacă va formula plângere penală, Prioteasa a răspuns că ia în calcul această variantă, dar nu a spus de ce nu a făcut acest lucru până acum, deşi ştia de presupusul document fals. Secondat de vicepreşedintele CJ Dolj, Cristinel Iovan, şi de secretarul judeţului, Gheorghe Barbărasă, Prioteasa l-a contrat pe Lupescu, de a cărui ieşire publică a fost surprins. Lupescu a fost şi ţinta ironiilor lui Barbărasă, care, veţi vedea mai târziu, prinde fluturi când este întrebat despre proces la obiect.
Control de la minister
Toate acestea s-au întâmplat marţi. Şi a venit ziua de ieri, când Mihai Gorgoi, şeful corpului de control al ministrului culturii, a descălecat la Craiova după ce ministerul a aflat din presă despre scandalul din jurul celebrei statuete. Gorgoi a vizitat Muzeul de Artă din Craiova, de unde a ridicat mai multe copii ale documentelor, apoi, însoţit de directorul Muzeului Olteniei, Mihai Fifor, a vorbit cu vicepreşedintele CJ Dolj, Cristinel Iovan. La plecare, reprezentantul guvernului a luat cu el şi presa locală. „Nu am ridicat documente, ci copii după întâmpinarea pe care a făcut-o cea care a solicitat retrocedarea statuetei. Abia săptămâna trecută am aflat că statueta a fost revendicată. Direcţia de Cultură de aici m-a anunţat. În primul rând, consiliul judeţean a luat toate măsurile, inclusiv angajarea unei case de avocatură. Categoric, acel act de vânzare a fost făcut în 1976, dar este şi un act fără semnătură băgat de familie, nu ştiu de ce, mă face să cred că a fost tendinţă de fals aici. Direcţia de Cultură ar fi trebuit să ştie mai demult de proces. Nu ştiu motivele pentru care nu a ştiut. Dacă se fac vinovaţi, poate se va lăsa şi cu sancţiuni“, a spus Gorgoi. Întrebat dacă ministerul va face plângere penală, şeful corpului de control a precizat că aşa ar fi normal.
Iovan trimite ministerul să caute procesul prin sala de tribunal
Luaţi la întrebări de ce au ţinut secret procesul, reprezentanţii CJ Dolj au început să se bâlbâie şi pe alocuri să strecoare minciuni. „Procesul, din câte ştiu, a început undeva în luna martie anul trecut. Pe parcursul derulării procesului, asistenţa juridică a fost asigurată prin juriştii Consiliului Judeţean Dolj şi prin consilierul juridic al Muzeului Olteniei. Pentru a evita orice discuţie legată de apărarea în faţa Tribunalului Bucureşti, am luat decizia de a angaja o casă de avocatură din Bucureşti să vină să ne sprijine în acest demers al nostru de a păstra «Domnişoara Pogany» la Muzeul de Artă. În acest moment ne pregătim să ne facem apărarea aşa cum trebuie“, a declarat Cristinel Iovan, vicele CJ Dolj. Acesta a uitat să menţioneze că bărbăţia şi hotărârea de care dă dovadă consiliul au venit doar după ce directorul Direcţiei de Cultură i-a acuzat de non-combat. „Suntem dispuşi să cheltuim atât cât trebuie pentru a avea o apărare mai bună. Să păstrezi acele acte din 1976 şi să le prezinţi opiniei publice arată că suntem de bună-credinţă“, a mai spus Iovan.
Întrebat de ce nu au comunicat situaţia ministerului dacă au ştiut dintotdeauna de proces şi de existenţa documentelor presupus false, Iovan a spus că ministerul trebuia să afle şi singur despre acest lucru. „Cei de la minister cred că cunosc acest lucru. Muzeul de Artă cred că i-a informat. E problema dânşilor dacă au aflat acum sau mai devreme. Un proces presupune că el este cunoscut de către public, şedinţele sunt publice. Eu cred că ministerul urmăreşte foarte atent modul în care sunt gestionate problemele lui prin Direcţia de Cultură“, a mai spus Iovan. Apoi a recunoscut că poate să existe o culpă, dar a aruncat responsabilitatea în curtea Muzeului de Artă. „Muzeul are personalitatea lui juridică. El se subordonează administrativ CJ, dar, pe de altă parte, şi ministerului. Faptul că ei nu au comunicat între ei poate să fie o problemă. Direcţia de Cultură cred că ştia de proces. Acum nu ştiu dacă muzeul a informat direcţia, dar de unde credeţi că a aflat directorul ăsta (Dan Lupescu – n.r.) de proces. Din stele?“, a completat Iovan, care a precizat că CJ nu avea obligaţia să informeze ministerul. „Cu ce ne poate ajuta ministerul? Bani nu ne dă, apărare nu ne asigură. Ei cu siguranţă ştiu de proces. Credeţi că după un an, se treziră aşa, că au proces?“.
Barbărasă rade interesul public
Iovan este contrazis atât de directorul Muzeului de Artă, Florin Rogneanu, cât şi de directorul Direcţiei pentru Cultură. „Instituţia noastră este în subordinea CJ. Toate întâmpinările au fost discutate cu juriştii de acolo. Noi am informat CJ, dar cred că ministerul ştia de proces“, a spus Rogneanu. „Eu abia pe 20 februarie anul acesta am aflat de proces şi asta din întâmplare. M-a sunat cineva de la Poliţia de Patrimoniu şi mi-a spus. Consiliul judeţean trebuia să mă anunţe pentru că este vorba despre o operă de artă de patrimoniu. La fel au procedat şi în cazul Barbu Drugă, iar atunci au pierdut 21 de obiecte de artă“, a spus Dan Lupescu.
Măsura aprecierii pentru o operă de patrimoniu internaţional o dă însă secretarul general al CJ Dolj, Gheorghe Barbărasă. Întrebat despre colaborarea cu Ministerul Culturii, Barbărasă a răspuns sarcastic. „Nu cunosc problema. Dacă trebuia să informăm ministerul despre proces? Este cumva vreo reglementare legală care mă obligă să fac asta? Poate mie mi se pare normal să stau în ploaie, că mă simt bine, poate altuia nu“, a explicat savant cel care dă vize de legalitate pe hotărârile prin care sunt afectate vieţile a sute de mii de doljeni.
