Decizia Curţii Constituţionale de a declara neconstituţională reducerea pensiilor cu 15% va întârzia eliberarea tranşelor de două miliarde euro din acordul încheiat cu FMI şi Uniunea Europeană (UE) şi ar putea afecta capacitatea de finanţare pe termen scurt a ţării, potrivit unei analize Reuters.
Chiar dacă se aşteaptă ca decizia să crească presiunea asupra activelor din România şi Ungaria, ambele cu acorduri de finanţare similare încheiate cu Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi UE, cu valori de câte 20 de miliarde de euro fiecare, economiştii consideră că Bucureştiul nu va intra în incapacitate de plată.
Hotărârea Curţii aduce însă în discuţie viitorul guvernului, care a depăşit cu greu un vot de neîncredere în Parlament în iunie, şi va amplifica tensiunile în rândul legislativului, în contextul în care partidele de guvernământ încearcă să asigure din alte surse economiile bugetare anulate de Curte, notează Reuters.
Economistul Barclays Capital Daniel Hewitt consideră că o majorare cu trei puncte procentuale a Taxei pe Valoare Adăugată ar putea compensa diferenţa rezultată prin anularea de către Curte a reducerii pensiilor. O astfel de măsură a fost cerută şi de FMI.
Necesitatea retrimiterii pachetului de măsuri în Parlament va întârzia discutarea acestuia de către conducerea FMI şi va menţine ajutorul de la Fond suspendat, forţând Bucureştiul să se finanţeze pe termen scurt prin alte metode.
"Luarea în discuţie de către FMI, programată pentru 28 iunie, va fi întârziată cu siguranţă", a spus Hewitt.
România îşi poate asigura resursele financiare pentru următoarele câteva luni, iar ţara nu este în pericol de a intra în incapacitate de plată, a afirmat Raffaella Tenconi, economist şef la Wood & Co Londra.
"Pot supravieţui pentru o perioadă scurtă de timp. Guvernul are de obicei rezerve pentru 3-4 luni, depinzând dacă privim la cele în lei sau valută. Cu siguranţă nu discutăm de posibilitatea ca România să intre în incapacitate de plată", a spus Tenconi.
