Persoanele fizice se vor putea proteja de bănci, de stat sau de alţi creditori intrând în procedură de insolvenţă. Un proiect de lege în favoarea „consumatorului“ de credite se află spre aprobare la Camera Deputaţilor. GdS vă arată cum vă puteţi declara în insolvenţă sau în faliment personal.
Proiectul legii falimentului personal a fost aprobat tacit de Senat, urmând să fie analizat şi de Camera Deputaţilor. În forma actuală, legea ar proteja persoanele fizice în faţa creditorilor, în special a băncilor. Persoanele fizice care fie şi-au pierdut locul de muncă, fie nu îşi mai pot plăti datoriile se pot declara în insolvenţă. Practic, cine nu-şi mai permite să achite creditul către bancă solicită să intre în insolvenţă personală, iar banca nu-l poate executa pe o perioadă de cel puţin trei ani şi nu îi poate scoate bunurile la vânzare. Procedura va fi similară cu insolvenţa firmelor. Oamenii care au datorii mari către bănci şi nu le mai pot plăti vor avea o lege care să îi protejeze. Teoretic, o persoană care nu-şi mai poate achita datoriile poate intra rapid în insolvenţă.
Instanţa decide în cinci zile dacă o persoană intră în insolvenţă
Practicianul în insolvenţă, Vladimir Babov, a precizat pentru GdS că „o persoană fizică merge la instanţă şi depune o cerere că vrea să fie pusă sub protecţia legii insolvenţei personale. Depune contractul de la bancă sau somaţia băncii şi susţine că nu are venituri. Instanţa trebuie să se pronunţe în termen de cinci zile şi decide că eşti în incapacitate de plată“. Apoi, instanţa numeşte un administrator judiciar (lichidator care acum se numeşte practician în insolvenţă), iar omul declarat în incapacitate de plată trebuie să întocmească un plan prin care se angajează că în termen de trei ani plăteşte un minim către creditor, cel mai probabil către bancă. Prevederea din proiectul de lege care face ca băncile să sară la gâtul legiuitorilor este aceea că o persoană iese din insolvenţă atunci când şi-a achitat 75% din datorie, iar restul de 25% i se şterge pur şi simplu. Persoana în cauză mai are beneficii în plus: dacă a intrat în insolvenţă şi dacă a achitat 75% din credit, i se şterg şi înscrisurile la Cartea Funciară, grevând de sarcini imobilul pus garanţie în favoarea creditorului. Dacă după trei ani, persoana intrată în insolvenţă nu şi-a achitat datoriile, i se face o nouă reevaluare. Dacă nu mai poate plăti din datorie, persoana poate fi declarată în faliment. Abia atunci pot fi executate bunurile debitorului. Proiectul de lege îi dă drept persoanei intrate în faliment să mai locuiască trei luni în locuinţă, chiar dacă aceasta a fost vândută pentru ca băncile să-şi recupereze prejudiciul.
Datornicii la întreţinere pot fi declaraţi falimentari
Practicianul în insolvenţă citat a mai spus că, pe lângă debitele către bănci, românii ar putea să ceară insolvenţa personală şi în cazul datoriilor către stat şi chiar al celor către asociaţiile de proprietari. Cu alte cuvinte, o persoană care are datorii la întreţinere şi nu are venituri pentru a le achita se poate pune sub protecţia legii insolvenţei. La fel s-ar putea proceda şi în cazul datoriilor către stat (impozite sau taxe pe persoană fizică). Fiscul nu poate să blocheze conturile debitorilor dacă aceştia sunt în insolvenţă. Specialiştii susţin că este posibil ca această lege să se aplice din toamna acestui an, dar la început va fi destul de complicat de pus în aplicare, pentru că asemenea cazuri se judecă la judecătorii. Ori aceste instanţe trebuie să-şi înfiinţeze complete specializate, ceea ce va întârzia lucrurile.
Vor fi abuzuri
Şomerii sau alte persoane care nu mai au venituri din diverse motive se pot pune la adăpost de bănci sau de alţi creditori prin această lege. În schimb, cei care obţin venituri la negru pot foarte uşor să abuzeze de legea insolvenţei personale. „Legea va crea probleme imense băncilor. Cei mai mulţi vor abuza de actul normativ. Nu vor plăti nici o rată timp de trei ani, pentru că oricum nu îi poate executa nimeni şi după aceea mai văd ce fac. Se va trage de timp. În schimb, legea are o componentă de protecţie socială puternică“, a precizat Vladimir Babov. „Aşa cum au făcut firmele, în cazul insolvenţei persoanelor juridice, tot aşa vor abuza şi persoanele fizice de legea falimentului personal sau insolvenţei personale. Se vor declara în insolvenţă multe persoane care nu vor fi atât de vitregite, doar pentru a nu-şi mai plăti ratele către bancă“, a spus un bancher craiovean. Băncile vor scăpa din mână controlul asupra datoriilor, pentru că pe perioada insolvenţei personale debitorul nu mai poate fi executat. În plus, banca nu mai are control asupra debitorului, pentru că acesta va fi urmărit de un practician în insolvenţă.
BNR dezaprobă proiectul de lege
Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, a precizat că prin legea falimentului personal „s-ar face presiuni asupra sistemului bancar“. El a adăugat că parlamentul a solicitat o opinie din partea BNR, în calitate de instituţie care supraveghează sistemul bancar, iar punctul de vedere al Băncii Centrale a fost defavorabil proiectului.
