Plenul CSM a început discuţiile privind contestaţiile formulate de procurorii de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Dolj, din cazul Gorbunov, cu uşile închise.
Plenul Consiliului a declarat nepublică şedinţa, deoarece discuţiile ar conţine date confidenţiale, care ar putea prejudicia anchetele aflate în desfăşurare la Parchetul de pe lângă Tribunalul Dolj.
Dan Lupşacu, unul dintre membrii Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), s-a abţinut de la discutarea contestaţiilor, pentru că a fost coleg de facultate cu unul dintre procurori.
Soluţii diferite în dosare cu acelaşi obiect
Reamintim că Secţia pentru procurori a CSM a decis destituirea a trei procurori în urma scandalului declanşat în cazul Gorbunov, care a fost eliberat din Penitenciarul Craiova pe motive medicale.
Consiliul Superior al Magistraturii a arătat că şefii Parchetului de pe lângă Tribunalul Dolj şi-au îndeplinit defectuos atribuţiile de serviciu, fără a lua în considerare pericolul public reprezentat de eliberarea lui Gorbunov, potrivit motivării deciziei CSM de revocare a celor trei procurori.
Procurorul-şef al Parchetului de pe lângă Tribunalul Dolj, Gheorghe Stoian, adjuncta Tena Moraru şi şeful Secţiei Judiciare, Ioana Sandu, au fost revocaţi, pe 5 februarie, prin decizia Secţiei pentru procurori a CSM. Tot atunci, au fost revocaţi preşedintele Tribunalului Braşov, Aurelia Munteanu, şi preşedintele Secţiei penale, Dan Iulian Năstase.
Ulterior, pe 11 februarie, Secţia pentru judecători a CSM a decis revocarea preşedintelui Tribunalului Dolj, Constantin Diaconu, şi a vicepreşedintelui Dumitru Stanciu, ca urmare a deficienţelor din cazul Serghei Gorbunov.
Tribunalul Dolj a fost instanţa care a decis eliberarea pe motive medicale a lui Gorbunov, iar Parchetul de pe lângă Tribunalul Dolj nu a atacat această decizie. Tribunalul Braşov a fost instanţa de executare în cazul Serghei Gorbunov şi a decis condamnarea la 15 ani de închisoare a acestuia.
Şeful CSM, Virgil Andreieş, a declarat, pe 2 februarie, că judecătorii au dat soluţii diferite în cazul Serghei Gorbunov în ceea ce priveşte întreruperea pedepsei pe motive medicale. „Avem o problemă foarte gravă de practică neunitară la nivelul Secţiei penale a Tribunalului Dolj, care în trei dosare cu acelaşi obiect a dat trei soluţii diferite", a spus şeful CSM.
De asemenea, el a afirmat că procurorii de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Dolj au făcut recurs într-un dosar, iar în altul nu.
Grave deficienţe la Bi-roul de executări penale al Tribunalului Braşov
Inspecţia Judiciară a constatat, spune Andreieş, grave deficienţe şi la Biroul de executări penale al Tribunalului Braşov, care este instanţa de executare în cazul Gorbunov.
Serghei Gorbunov a făcut trei cereri de întrerupere a pedepsei pe motive medicale. Prima cerere a fost făcută în 2007, pe motiv de nevralgie intercostală şi furunculi, şi i-a fost respinsă lui Gorbunov la Tribunalul Dolj. A doua a fost depusă pe 10 ianuarie 2008 şi, de asemenea, a fost respinsă în primă instanţă în martie 2008. La recurs, Curtea de Apel Craiova a decis, în octombrie 2008, să respingă cererea pentru că Gorbunov era deja eliberat.
Asta pentru că, pe 15 ianuarie 2008, Gorbunov a făcut aceeaşi cerere de întrerupere a pedepsei, bazată pe aceeaşi expertiză medicală. Ca urmare a acestei cereri, pe 5 mai 2008, Tribunalul Dolj, prin magistratul Maria Nicola, a decis eliberarea lui Gorbunov pentru a se opera de glaucom.
Decizia din 5 mai a rămas definitivă, pentru că nu a fost atacată de procurori.
Potrivit CSM, Biroul executări penale din Tribunalul Braşov nu a luat măsuri pentru reîncarcerarea condamnatului, după ce expirase perioada de trei luni de întrerupere a pedepsei.
Procurorul de şedinţă, Marius Vlădoianu, nu a atacat decizia de întrerupere a executării pedepsei lui Serghei Gorbunov.
Reamintim că două persoane au fost împuşcate, pe 29 ianuarie, şi alta rănită, în faţa unei case de schimb valutar din Braşov.
Serghei Gorbunov a fost reţinut de poliţişti pe 31 ianuarie, împreună cu alt bărbat – Adrian Marius Berceanu – cu care se afla la un supermarket din Braşov. Berceanu a fost lăsat însă să plece de anchetatori deoarece nu au găsit indicii care să dovedească faptul că ar fi luat parte la atac.
