Romii din Italia sunt din nou în centrul atenţiei autorităţilor europene. Două tabere din centrul Romei au fost vizitate de o delegaţie din care a făcut parte, printre alţii, eurodeputatul Marian Jean Marinescu. Ce au descoperit? Zeci de familii de romi, mulţi din Craiova, unii dintre ei trăind acolo de mulţi ani. Vestea bună este că italienii au oprit acţiunea de amprentare.
După criticile aduse Italiei pentru controversata decizie de amprentare a populaţiei nomade care sălăşluieşte în Peninsulă, organizaţiile nonguvernamentale şi factorii de decizie din întreaga Europă au participat, la Bruxelles, la un summit pe această temă. Participanţii, printre care
s-a numărat şi preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, au căutat soluţii pentru rezolvarea crizei imigranţilor, în special a celor de etnie romă. „Concluzia a fost că nu toate problemele pot fi rezolvate de Comisia Europeană. Statele membre trebuie să aibă cea mai mare contribuţie. Comisia poate propune programe, dar fiecare stat trebuie să rezolve problema. Primul lucru care ar trebui făcut este rezolvarea situaţiei sistemului educaţional. Lipsa locurilor de muncă este cauzată de lipsa educaţiei“, a declarat ieri, la Craiova, eurodeputatul Marinescu. Acesta a vizitat, împreună cu alţi eurodeputaţi români şi cu prefecţii din Roma, Napoli şi Milano, două tabere de emigranţi care trăiau în condiţii mizere. „Acţiunea a fost derulată, în principal, cu cei de la Crucea Roşie din Italia, care au distribuit legitimaţii prin care persoanele din tabere puteau avea acces gratuit la servicii medicale. Într-una dintre tabere, amplasată ilegal în centrul Romei şi formată din persoane din fosta Iugoslavie, am găsit familii care locuiau acolo de 40 de ani. Stăteau în locuinţe tip container, cu copii şi nepoţi. Nu aveau nici lumină, nici apă curentă“, a precizat Marinescu.
Romii din Craiova trăiesc de pe o zi pe alta
Aproximativ 50 de familii de romi din România, dintre care 20 din Bănie, locuiesc de ani buni într-o tabără legală, unii dintre ei având permis de şedere. Au plecat din Craiova din cauza lipsei locurilor de muncă, iar acum se descurcă fiecare cum pot. „Când i-am întrebat, au zis că trăiesc din vânzarea fierului vechi. Unii erau foarte tineri, alţii trăiau acolo de şase-şapte ani. Nu aveau documente de şedere. Unul mi-a arătat carnetul de conducere. Alţii aveau legitimaţii, dar fără valoare“, a mai spus eurodeputatul.
Amprentare după capul fiecăruia
Oficialii italieni au interpretat fiecare cum l-a tăiat capul decretul de amprentare a populaţiei nomade, emis de guvern pe 30 mai, urmat de instrucţiunile de aplicare pe 17 iulie. Actul normativ care a pus Europa pe jar a fost aplicat numai în Napoli. „S-au făcut câteva sute de amprentări, dar după 17 iulie acţiunea a fost stopată. Nimeni nu a mai fost amprentat, lucru pe care l-au confirmat şi romii craioveni din tabără“, a explicat Marinescu. Dându-şi probabil seama că au greşit, oficialii din Peninsulă nu vor folosi datele culese până acum. Comisia de garantare a bazelor de date din Italia va distruge informaţiile cu persoanele amprentate până acum, potrivit eurodeputatului Marinescu. Italienii nu numai că nu au înţeles ce trebuie să facă, dar nici nu ştiu exact care a fost obiectivul amprentării. Atât ministrul de interne, cât şi membrii comisiilor de specialitate din Senat au spus că rezultatul final este desfiinţarea taberelor ilegale, mutarea populaţiei în cele legale şi construirea unora noi. Greu de crezut, atâta timp cât în Roma autorităţile au tolerat 40 de ani o tabără ilegală fără să ia nici o măsură.
Avem romi, ce facem cu ei
Primul lucru este aducerea copiilor de romi la şcoală. Începută cât mai repede, acţiunea ar putea da roade în 15-20 de ani. Marinescu a precizat că organizaţiile care reprezintă interesele romilor ar trebui să iasă din amorţeală şi să atragă fondurile de 40 de milioane de euro puse la dispoziţie de UE. „Aceste organizaţii nu trebuie doar să identifice acţiuni de discriminare a romilor, ci să acţioneze în interiorul etniei. Să le dea celor pe care îi reprezintă exemple de romi care au terminat universităţi şi acum s-au angajat. Nu trebuie să se mulţumească doar cu ajutorul social, pentru că în Italia puţine persoane primesc aşa ceva. Iar politicienii să lase discursurile inflamatoare“, a mai spus eurodeputatul.
